Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a pierdut procesul cu PAS în cazul acuzațiilor privind presupusele sale legături cu persoane asociate serviciilor rusești de informații. Budapesta și-a reafirmat sprijinul pentru integrarea europeană și suveranitatea Republicii Moldova, în timp ce o companie elvețiană cu capital și management maghiar continuă să joace un rol central în schema rusească de asigurare cu gaze a regiunii transnistrene. Și ... în stilul anilor 1989-1990, Tiraspolul își mobilizează din nou „colectivele muncitorești” – de această dată, în mare parte pensionari – la postul de control de la Tighina, pentru a protesta împotriva noii politici fiscale a autorităților constituționale de la Chișinău. Acestea sunt principalele subiecte analizate în sinteza Veridica din această săptămână.
Numele lui Ion Ceban apare de 9 ori în decizia de condamnare a lui Cuculescu
Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a pierdut, pe 9 septembrie a.c., în prima instanță, litigiul cu PAS privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale. Hotărârea instanței nu este definitivă și poate fi contestată la instanța de apel.
Ceban a acționat PAS în judecată după ce consilierii municipali ai formațiunii au cerut, pe 19 ianuarie a.c., instituțiilor de drept să verifice presupusele legături ale edilului cu persoane și structuri asociate serviciilor ruse de informații. Demersul a venit la scurt timp după condamnarea, în ianuarie, a lui Denis Cuculescu la 15 ani de închisoare pentru trădare de patrie și escrocherie.
În argumentarea acuzațiilor, PAS s-a referit la declarațiile unor martori din dosarul Cuculescu, care au vorbit despre presupusa colaborare dintre Nidjat Ascherov, angajat al Primăriei Chișinău, și Iuri Gudilin, prezentat în dosar drept persoană asociată serviciilor ruse de informații și vizată de sancțiuni internaționale. Numele lui Ion Ceban apare de nouă ori în depozițiile martorilor în legătură cu relația dintre Ascherov și Gudilin.
PAS a invocat și acordul de cooperare încheiat de Primăria Chișinău cu fondul de investiții RK, pe care formațiunea l-a prezentat drept afiliat Kremlinului. Consilierii municipali PAS i-au cerut atunci lui Ceban să desecretizeze documentele și să ofere explicații, solicitând totodată instituțiilor de drept să evalueze eventualele riscuri pentru securitatea națională.
MAN, formațiunea condusă de Ion Ceban, a respins atunci acuzațiile și a susținut că acestea urmăresc să afecteze imaginea primarului. Partidul afirmă că documentele Primăriei sunt publice și i-a acuzat pe reprezentanții PAS de manipulare.
Republica Moldova valorifică parteneriatul strategic al lui Dodon
Pe plan extern, în timp ce Ungaria frânează negocierile Ucrainei cu UE, Republica Moldova încearcă să-și securizeze sprijinul Budapestei pentru propria aderare la spațiul comunitar. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a efectuat, pe 16 septembrie a.c., o vizită de lucru la Budapesta, unde a discutat cu oficialii ungari despre relațiile bilaterale, integrarea europeană a Republicii Moldova și securitatea regională. Ministra Afacerilor Externe, Anita Orbán, a reiterat sprijinul Ungariei pentru parcursul european al Republicii Moldova, „bazat pe merite”, precum și intenția de a consolida parteneriatul strategic dintre cele două țări.
Parteneriatul strategic a fost instituit în 2020, în perioada Guvernului condus de Ion Chicu și a președinției lui Igor Dodon. La 12 martie 2020, Ion Chicu și premierul ungar Viktor Orbán au semnat la Chișinău o declarație comună privind Parteneriatul Strategic, care prevedea aprofundarea cooperării bilaterale și susținerea eforturilor de integrare europeană ale Republicii Moldova. Potrivit presei ungare, în discuțiile de la Budapesta au fost abordate și situația politică din Republica Moldova și securitatea regională. Anita Orbán a declarat că stabilitatea politică, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova reprezintă un interes național pentru Ungaria. În prezent, relația dintre Budapesta și dosarul transnistrean are și o dimensiune energetică. Compania elvețiană MET, cu management și acționariat maghiar, asigură furnizarea gazelor către regiunea transnistreană, o schemă rusească, după ce regimul separatist de la Tiraspol a refuzat un pachet de sprijin european de 60 de milioane de euro.
În februarie 2025, fostul ministru ungar de Externe, Peter Szijjártó, a relatat că vicepremierul rus responsabil de sectorul energetic l-ar fi contactat în legătură cu riscul „unei crize umanitare” în regiunea transnistreană provocate de lipsa gazelor. Ulterior, Budapesta a discutat cu mai multe companii energetice maghiare și cu autoritățile moldovene, iar o companie din Ungaria, MET, a încheiat un contract pentru furnizarea gazelor în regiune. Potrivit lui Szijjártó, demersul a contribuit la evitarea unei crize umanitare.
Tiraspolul și-a scos „colectivele muncitorești” la Tighina
Tiraspolul scoate oamenii în stradă după ce Chișinăul a anulat facilitățile fiscale de care beneficiau anterior companiile transnistrene.
În stilul anilor 1989–1990, zeci de persoane, prezentate drept „colective muncitorești”, protestează în aceste zile în apropierea postului ilegal de control de la Tighina, afișând lozinci de genul „Nu presiunilor asupra Transnistriei!” și „Nu genocidului politic!”. „Colectivele muncitorești” sunt un instrument de mobilizare moștenit din perioada în care, la Tiraspol, erau organizate primele acțiuni separatiste, înainte ca Moscova să-și consolideze influența asupra regiunii prin pârghii politice și energetice. Astăzi, acest instrument pare să fie una din puținele forme de mobilizare la care recurge administrația separatistă de la Tiraspol, iar imaginile de la proteste sunt dominate de oameni în vârstă.
Autoritățile de la Chișinău și organizația Promo-LEX au calificat manifestațiile drept acțiuni organizate de administrația separatisă a regiunii.
Noile taxe au intrat în vigoare la 1 septembrie a.c. și reprezintă prima etapă a eliminării treptate a facilităților fiscale acordate agenților economici din regiunea transnistreană. Măsurile urmează să fie extinse la alte categorii de produse de la 1 ianuarie 2027 și 1 aprilie 2027, iar alinierea fiscală completă la legislația Republicii Moldova este prevăzută până în 2030.
