Singur, fără a fi însoțit de consilier sau de ministra Finanțelor, Victoria Belous, premierul Vasile Tofan, a prezentat joi, 6 august a.c., principalele prevederi ale viitoarei reforme fiscale (proiectul politicii fiscale pentru anul 2027), document ce urmează să intre în consultări publice.
O mare parte din elementele acestei reforme au fost făcute publice în ajun, când premierul a vorbit despre această politică în ședința Cabinetului de miniștri din 5 august, afirmând că prima încercare de a lansa reforma „nu a mers foarte bine” și a promis o abordare mai echilibrată. Ulterior, a mai dezvăluit alte elemente ale acestei reforme în cadrul unei emisiuni TV.
Reducerea taxării muncii și combaterea muncii „la negru”
Potrivit premierului, Guvernul își propune să majoreze taxele pe vicii, să ofere facilități fiscale persoanelor cu venituri reduse și să creeze un mecanism prin care TVA să nu afecteze bugetul gospodăriilor vulnerabile.
„Felul în care o țară își organizează taxele influențează felul în care funcționează economia. Dacă vrem ca mai mulți oameni să muncească legal, trebuie să taxăm munca într-un mod care încurajează munca legală. Dacă vrem ca firmele să investească mai mult, trebuie să le lăsăm mai mult capital pentru investiții. Dacă vrem să descurajăm viciile — tutunul, vaping-ul, în special în rândul tinerilor, consumul excesiv de alcool, jocurile de noroc, dacă vrem ca mediul să nu fie poluat de focuri de artificii — acest lucru trebuie să se vadă și în politica fiscală”, a declarat Vasile Tofan.
Unul din elemente este creșterea scutirii personale. Astfel valoarea neimpozitabilă din venitul anual al angajaților va crește cu 35%, de la 29.700 lei la 40.000 lei (o majorare de 10.300 lei/an).
Impactul bugetar al acestei măsuri este estimat la aproximativ 800 de milioane de lei, care rămân la dispoziția populației active, vizând în special persoanele cu venituri mici și medii.
Obiectivul strategic potrivit premierului este reducerea fenomenului „salariilor în plic” și integrarea pe piața muncii a cel puțin 100.000 de persoane prin ANOFM, pentru a crește rata de ocupare de la 57% la 62% până în 2029.
„Preferăm să lăsăm mai mulți bani la oamenii care muncesc legal și să compensăm această reducere prin lărgirea bazei fiscale, prin taxarea mai corectă a viciilor, prin reducerea excepțiilor și printr-o administrare mai bună. Asta este direcția corectă: nu să sufocăm munca, ci să o încurajăm”, a afirmat premierul.
Stimularea investițiilor și capitalului
Pentru a atrage investiții se propune ca pragul de eligibilitate (cifră de afaceri sau active) pentru companiile care beneficiază de cota 0% la profitul reinvestit să fie majorat de două ori, crescând de la 100 de milioane la 200 de milioane de lei.
„O companie care exportă este, deseori, mai mare. Are nevoie de capacitate. Are nevoie de capital. Dacă o taxăm prea devreme, îi luăm exact resursa de care are nevoie pentru a concura pe piețele de export din afară”, a spus prim-ministrul.
Aici putem menționa că încă puține companii din Republica Moldova își exportă producția – mai puțin de 5% din numărul total. Acest lucru în condițiile în care deficitul comercial este unul uriaș.
O altă măsură este majorarea impozitului pe dividende: de la 6% la 8%, fapt ce ar urma să descurajeze retragerea capitalului, stimulând menținerea resurselor în dezvoltarea afacerilor.
În opinia premierului mesajul este simplu: „Dacă scoți profitul din companie, îl taxăm. Dacă îl reinvestești în dezvoltare, te încurajăm. Aceasta este o filosofie fiscală sănătoasă”.
Reconfigurare în loc de unificarea cotei TVA
Unul din cele mai controversate subiecte al reformei fiscale este cel legat de TVA și aici atestăm o surpriză majoră. Or, dacă în cazul precedentei inițiative aruncate parțial la gunoi, se propunea unificarea cotei cu scopul de a elimina portițele pentru evaziune fiscală și optimizări, pentru a acumula mai multe resurse la bugetul de stat, nouă versiune din contra propune mai multe regimuri.
„Când ai prea multe cote și prea multe categorii, apar interpretări, portițe, reclasificări și inechități între cei care vând produse similare”, recunoaște chiar premierul.
Astfel, va fi menținută cota redusă de 8% pentru alimentele de bază (pâine, legume, fructe, majoritatea produselor lactate autohtone cum ar fi brânza moldovenească) și medicamente.
Totodată, se va introduce o nouă cotă de 12% care ar urma să fie aplicată pentru alte produse alimentare (ex. mozzarella), agricultură, HoReCa, servicii de cazare și turism. Este un compromis, susține Vasile Tofan. În opinia premierului, pentru HoReCa 12% este o cotă rezonabilă, iar sectorul are nevoie de predictibilitate, nu de șocuri.
În ceea ce privește sectorul energetic, TVA va fi introdus abia din 1 aprilie 2027.
Energie electrică: 0% TVA pentru primii 100 kWh/lună; cota de 20% se aplică doar pentru consumul ce depășește acest prag. Gaze naturale: 8% TVA pentru primii 150 metri cubi/lună; cota de 20% se aplică doar pentru consumul ce depășește pragul.
Energie termică: Păstrarea cotei de 0% TVA.
Va fi introdus TVA și pentru produsele comandate de pe platforme străine cum ar fi Temu. În plus, va fi aplicată o taxă fixă de 12 lei per colet pentru procesare, printr-un sistem automatizat.
Taxarea băncilor și a viciilor
În sectorul jocurilor de noroc se propune aplicarea unei taxe de 6%, care ar urma să aducă suplimentar circa 500 de milioane de lei la buget.
„Moldovenii cheltuie 10 miliarde de lei pe ele (jocurile de noroc -n.a.). Este o sumă mai mare decât transferurile de la bugetul de stat pentru sănătate. Este o sumă echivalentă la toate compensațiile pentru încălzire oferite de guvern în ultimii aproape 4 ani”, a declarat premierul.
Ținând cont că o parte din sector de abia a ieșit din zona subterană, iar statul a încasat în ultimii 2-3 ani mai mult de un miliard de lei la bugetul de stat, o creștere bruscă a impozitării, ar putea stimula trecerea moldovenilor din nou la platformele online străine (de pariuri de exemplu) și atunci în loc de venituri suplimentare, statul poate rata și banii pe care îi încasează acum, avertizează specialiștii.
Se mai propune majorarea cu 50% a accizelor pentru produsele de vaping (devenite extrem de populare în rândul tinerilor), introducerea de accize pentru băuturile zaharoase și energizante, dar și aplicarea unei accize de 25% din valoare pentru articolele pirotehnice.
O noutate este majorarea cotației impozitului pe profit de la 12% la 18% (o creștere de 50%) pentru bănci și instituții financiare, definită ca o contribuție temporară de solidaritate pentru anul fiscal 2027.
Potrivit lui Tofan, în contextul actual, „o contribuție suplimentară temporară, pentru 2027, este justificată”. „Sectorul financiar a avut rezultate bune. Statul are nevoi mari. Societatea are nevoie de solidaritate”, a spus șeful Executivului.
O estimare exactă a impactului financiar a tuturor acestor măsuri nu a fost făcută, dar el oscilează între un miliard și 10 miliarde de lei.
Unele critici la acest proiect au și apărut și este evident că vor fi și mai multe, pentru că nicio reformă fiscală nu este perfectă de la prima lectură, după cum s-a exprimat chiar Vasile Tofan.
La câteva ore după conferința de presă a premierului, Ministerul Finanțelor a publicat Pachetul de măsuri de politică fiscală.
