De ce ar trebui să vorbim despre „alegerile” din Rusia? Din mai multe motive: 1) rezultatele alegerilor se vor reflecta, ca niciodată până acum, în politica externă a Rusiei, în mersul războiului din Ucraina mai întâi, dar și în relațiile cu celelalte state din regiune, Republica Moldova fiind printre țintele prioritare în planurile expansioniste ale Kremlinului; 2) procesul a fost dirijat în așa fel, încât să se obțină rezultatele care ar reflecta sprijinul majorității absolute a alegătorilor ruși pentru războiul din Ucraina și strategia de refacere a Imperiului Rus, într-o formă sau alta; 3) Moscova încearcă să ne dea lecții de democrație, se erijează în procuror electoral internațional, nu a recunoscut rezultatele ultimilor alegeri prezidențiale și parlamentare din Republica Moldova, iar forțele politice pro-ruse locale, alegătorii pro-ruși difuzează mesajele rusești.
Record după record
Aceste „alegeri” din Rusia au fost concepute de Putin și ca un plebiscit în chestiunea războiului său cu Ucraina și statele care sunt alături de ea. Dacă e să credem rezultatelor, dacă e să judecăm după preferințele electorale. războiul „frățesc” e stihia rușilor, e ceea ce le place cel mai mult. Cifrele alegerilor parlamentare de duminică, prezentate de Comisia Electorală Centrală din Federația Rusă, ne fac să credem că la sacramentala întrebare din cântecul pe versurile lui Evgheni Evtușenko „Vor rușii război?” răspunsul e, cu certitudine, „Da, sigur că vor!”. Acum, paradoxal, rusofilii ar trebui să conteste rezultatele, iar patrioții ruși ar trebui să demonstreze că nu au participat la așa-numitele alegeri.
În cel de-al treilea an al „operațiunii militare speciale, în martie 2024, Vladimir Putin a obținut la alegerile pentru funcția de președinte a Rusiei un rezultat record – 87,28%, cu o participare de peste 77% (peste 87,5 milioane de alegători). În al cincilea an de război, la alegerile parlamentare din 18-20 septembrie 2026, stabilește un record și partidul său „Edinnaia Rossia” (Rusia Unită). Datele preliminare indică un rezultat de aproape 58% (355 mandate din 450), comparativ cu alegerile precedente – 49,82% (324 mandate din 450). Dacă ținem cont și de rezultatele partidelor de opoziție, aderența la ideea războiului a fost totală, căci singurul partid – Yabloko – ce s-a pronunțat „pentru pace și libertate” a fost eliminat din cursa electorală.
Mobilizare generală și războiul-„mamă”
Se poate vorbi și despre o mobilizare electorală în Rusia, după cea militară. Iarăși, dacă acceptăm cifrele oficiale, prezența la vot a crescut semnificativ, comparativ cu alegerile parlamentare precedente, în septembrie 2021, de la 51,72% la aproape 57%. S-ar părea că rușii au ținut să demonstreze în mod clar că războiul nu e o tragedie sau o catastrofă seculară, ca dizolvarea URSS, ci e o necontenită sărbătoare – „dvijuha” (forfotă) pentru ei. Totuși, comentatorii politici independenți pun „entuziasmul” exprimat în cifre electorale pe seama votului electronic la distanță, simplu de manipulat, și a milioanelor de bugetari obligați să meargă la secțiile de votare în orele de muncă. În teritoriile ucrainene ocupate, unde alegerile au fost, conform normelor internaționale, ilegale, alegătorii erau vizitați la domiciliu de reprezentanți ai secțiilor de votare „echipați” nu numai cu urne de vot, ci și cu mitraliere Kalașnikov.
Nu sunt singurele nereguli ale campaniei și procesului electoral. De altfel, niciun sondaj nu a anticipat un asemenea rezultat impresionant pentru Rusia Unită. În vara anului 2026, partidul de guvernământ din Rusia era creditat cu 25-30% din intențiile de vot, iar exit-polul din 20 septembrie indica pentru Rusia Unită 49,3%. Diferențele mari se explică simplu: când a fost nevoie, cifrele finale au fost ajustate manual, în corespundere cu cifrele stabilite din timp. Nu a existat nicio reținere în acest sens, circulă o mulțime de filmulețe cu exemple de fraudare a alegerilor. Contestații, informații privind încălcările din secțiile de votare au fost atât de multe, încât organizatorii scrutinului blocau accesul la site-rile respective.
Observatori falși
Organizațiile internaționale occidentale specializate în monitorizarea alegerilor, inclusiv ODIHR și Adunarea Parlamentară a OSCE, nu au fost admise să monitorizeze alegerile parlamentare din Rusia. Au fost preferate misiunile CSI, OCS (Organizația de Cooperare de la Shanghai), din care au făcut parte reprezentanți din Belarus, Kazahstan, China, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan. Au fost invitați și un șir de politicieni europeni de extremă dreaptă sau stângă, activiști marginali din Franța, Germania, Italia sau Bulgaria. Experții ruși independenți i-au numit „observatori falși”. Plătiți de fundații rusești, li s-a rezervat rolul să confirme că procesul electoral din Rusia și din teritoriile ocupate a fost „liber, corect și transparent”. Observatorii partidelor de opoziție (cum ar fi Iabloko) au fost expulzați, sub diferite pretexte, prin metode violente, când aceștia s-au împotrivit, din secțiile de votare. Până și comuniștii de buzunar s-au plâns de abuzuri și acțiuni arbitrare („proizvol”) în privința candidaților săi din partea puterii.
Apelul la pace - extremism
Alegătorilor li s-a oferit să voteze doar o singură opțiune: pentru continuarea războiului. Nicio formațiune nouă nu a fost admisă la alegeri și nu a intrat în Duma de Stat. Putin a avut grijă să excludă din start orice posibilitate ca un partid de opoziție necontrolat de el să acceadă la tribuna parlamentară.
Singurul partid care s-a pronunțat clar împotriva războiului, pentru încetarea focului pe linia frontului – Iabloko – a fost admis, apoi exclus din cursa electorală, fiind acuzat de încălcarea ... drepturilor de autor și de „extremism”. Ambele învinuiri sunt de-a dreptul ridicole, absurde: partidul a difuzat un colaj realizat cu ajutorul ChatGPT, iar sigla partidului ar fi fost preluată de pe un afiș al unui artist sovietic; extremismul partidului Iabloko s-ar fi manifestat în apelul privind încetarea focului în Ucraina. Aceasta ar echivala cu renunțarea la teritoriile ucrainene ocupate, incluse în Constituția Federației Ruse. Vă imaginați ce crimă e să le propui pace rușilor când ei sunt turmentați de „Pobeda”?
Bârna din ochi
Dar Moscova nu vede bârna din ochiul său. Ea refuză să recunoască legitimitatea ultimelor alegeri prezidențiale și parlamentare din Republica Moldova, în pofida faptului că observatorii OSCE le-au calificat „cu adevărat competitive, oferind cetățenilor opțiuni reale și o alegere clară între mai multe alternative politice”. Ce le-a deosebit de alegerile precedente sunt „ingerințele externe masive” din partea Federației Ruse. Procesul a fost marcat de „scheme de cumpărare de voturi, finanțări ilicite și dezinformare masivă orchestrate din exterior”
Nemulțumirea Moscovei e legată în special de faptul că Chișinăul nu ar fi deschis un număr suficient de secții de votare pe teritoriul Rusiei, lipsindu-i astfel pe „sute de mii de cetățeni moldoveni” de posibilitatea de a vota. Sigur, Moscovei nu i-a plăcut că Chișinăul a închis mai multe posturi de televiziune și site-uri pro-ruse, care manipulau și dezinformau alegătorii.
Ca să ne dăm seama de noima acuzației privind lipsirea a „sute de mii de cetățeni moldoveni de posibilitatea de a vota” vom aminti că la alegerile parlamentare din 2021, în Rusia au fost deschise 17 secții de votare la care s-au prezentat... 6154 de cetățeni moldoveni. La cele două secții deschise la Moscova în alegerile din 28 septembrie 2026 au venit să voteze 4.109 cetățeni moldoveni, adică mult sub numărul de buletine trimise de CEC către secțiile respective (10 mii). Iar despre libertatea presei și libertatea de exprimare în Rusia vorbește faptul că cetățenii sunt băgați la închisoare și li se interzice să participe la alegeri pentru cuvântul „Pace”!
Dreptul de a ucide
Printr-un proces, căruia nu i se potrivește termenul alegeri parlamentare, ci mai curând „operațiune electorală specială”, Putin și-a asigurat un cec în alb, dreptul de a fi imprevizibil. El consideră că „milioanele de cetățeni” care au mers la secțiile de votare și-au dat de fapt acordul pentru continuarea războiului, i-au validat dreptul de a-i bombarda și nimici pe ucraineni. Nimeni nu știe ce e în capul său și ce va întreprinde în lunile viitoare, dar rezultatele alegerilor au fost în mod evident modelate în așa fel încât să-i dea mână liberă pentru escaladarea, nu oprirea vărsărilor de sânge. Va anunța o nouă mobilizare sau nu, va trimite la moarte alte sute de mii de ruși pentru a cuceri Donbasul, va ataca alte state, inclusiv europene, depinde acum numai de el. Riscul ca „războiul hibrid” să se intensifice e mult mai mare, pericolul pentru securitatea, independența Republicii Moldova a crescut după aceste „alegeri”.
