Comisia Europeană de-abia poate ține pasul cu ritmul reformelor din Moldova, pe traseul acesteia către aderare, afirmă un articol Euronews. Pentru moldoveni, asta sună foarte îmbucurător. Chiar dacă „de-abia ține pasul” („scrambles to keep pace”, în original) e o formulă subiectivă, performanța Republicii este reală. Și, deși Bruxelles-ul trebuie să investească resurse suplimentare în procesele de aderare ale mai multor țări, el are tot interesul să facă acest lucru.
Informația concretă pusă în circulație de Euronews se referă la redistribuirea unor resurse din așa-numita DG ENEST, Direcția Generală pentru Extindere și Vecinătate Estică a Comisiei Europene. Nu am găsit o confirmare a informației din alte surse, dar ea sună verosimil, dat fiind accentul pe care Uniunea Europeană îl pune în ultima vreme pe procesul de extindere. O performanță pre-aderare foarte bună au cel puțin Albania și Muntenegru, alături de Moldova, în timp ce Ucraina reprezintă și ea o preocupare foarte apăsată a UE, din motive cunoscute.
Ce bani cheltuiește Uniunea Europeană pe extindere
Dacă mai e nevoie s-o spunem, climatul geopolitic multipolar și potențial violent al vremurilor face foarte necesară o extindere a UE, atât în proximitate, prin cooptarea unor state cu valori comune, cât și la nivel global, prin acorduri ca acelea cu Mercosur (America de Sud), India sau cel anunțat, cu Canada. Toate acestea costă bani, în sine, iar evoluția fondurilor investite pentru crearea acestei amprente globale a Europei este concludentă. În noul exercițiu financiar (MFF - Multianual Financial Framework) pentru 2028-2034, Comisia a propus crearea unui așa-numit Global Europe Instrument, finanțat cu peste 200 de miliarde de euro. Echivalentul din exercițiul bugetar 2021-2027 se numește NDICI-Global Europe și a fost înzestrat cu doar 80 de miliarde de euro. Fondurile din Global Europe Instrument pentru extindere și vecinătate, din care primește și Moldova bani, cresc substanțial, față de anteriorul MFF, de la 31 la 42,6 miliarde de euro.
E vorba de o creștere de peste 35%, care arată clar preocuparea UE pentru candidatele cu performanțe bune. Pe 16 septembrie a.c., în discursul „Starea Uniunii Europene”, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a nominalizat explicit Moldova, alături de Ucraina și Balcanii de Vest, legat de aderare. Zecile de miliarde de euro investite sunt o dovadă în plus că lucrurile stau în realitate așa cum stau și în faimosul discurs anual al președintei Comisiei.
Blocajul generat de Ungaria se păstrează, dar Bruxelles-ul rămâne aproape de Moldova
Cele două reuniuni ale grupului de lucru pentru extindere al Consiliului European (COELA) din 1 și 8 septembrie a.c. nu au dus la deblocarea grupurilor de capitole 2 și 3 din procesul de aderare pentru Ucraina și Moldova. Ungaria a continuat să se opună deschiderii lor, din motivul situației minorității maghiare din Ucraina. Ungaria nu se opune explicit deschiderii grupurilor de capitole în cazul Moldovei, dar majoritatea statelor-membre ale UE preferă, în momentul de față, să păstreze „cuplarea” Moldovei și a Ucrainei în procesul de aderare, astfel încât COELA nu a luat o decizie separată privind Moldova.
Este totuși vorba de un impediment care va fi depășit atunci când problema bilaterală Ucraina-Ungaria se va rezolva, iar legislația și drepturile oferite minorităților pot fi adecvate la valorile UE într-un orizont de timp determinat. Bruxelles-ul rămâne aproape de Moldova, fiindcă, după întâlnirea cu premierul Vasile Tofan, comisara pentru extindere Marta Kos a anunțat o întrunire a Consiliului de Asociere UE-Republica Moldova pentru data de 5 octombrie a.c. După întâlnirea cu premierul moldovean, Marta Kos a transmis un semnal pozitiv, care sugerează faptul că pe 5 octombrie a.c. va fi stabilită și următoarea tranșă de bani din așa-numitul Plan de Creștere, prin care sunt finanțate reformele din Moldova.
Dat fiind că de la deschiderea primului grup de capitole, referitor la aspectele fundamentale ale statului de drept, a trecut suficient timp pentru o evaluare, semnalele transmise de Bruxelles după 5 octombrie a.c. vor fi foarte importante pentru Republica Moldova.
