Discuțiile reprezentanților administrației separatiste de la Tiraspol cu reprezentanți ai Adunării Parlamentare a OSCE, situația energetică din regiunea transnistreană și așa-zisa „militarizare a Republicii Moldova” au fost subiectele cel mai des abordate în presa din stânga Nistrului, în perioada 17-31 martie a.c..
Tiraspolul recunoaște că o parte din gaze este destinată întreprinderilor mari
Așa-zisul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a comentat inițiativa autorităților de la Chișinău, potrivit căreia Guvernul va stabili furnizorul de gaze pentru regiunea transnistreană. În acest context, „Pervi Pridenestroski” se întreabă, făcând referire la declarațiile lui Ignatiev, dacă Chișinăul nu va înainta noi condiții pentru livrarea gazelor naturale în stânga Nistrului. Deși autoritățile au dat asigurări că acest proiect nu va crea probleme Tiraspolului, Vitali Ignatiev s-a arătat sceptic că acest lucru nu se va întâmpla. În același timp, „ministrul de externe” de la Tiraspol susține că a cerut explicații Chișinăului în legătură relansarea activității companiilor industriale mari, având în vedere că reprezentanții Guvernului au declarat că ar putea impune taxe de competiție dacă acest lucru se va întâmpla.
Potrivit novostipmr.com, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a recunoscut într-un interviu că o parte din gazele naturale din stânga Nistrului este furnizată întreprinderilor industriale mari. Krasnoselski a menționat, totodată, că faza acută a crizei energetice din ianuarie nu a fost încă depășită. Liderul transnistrean a mai spus că a întreprins acțiunile necesare pentru a soluționa problema energetică.
Administrația separatistă transnistreană acuză Chișinăul de întreruperea dialogului bilateral
„Moldova nu este gata de restabilirea unui dialog cu Tiraspolul și Chișinăul are un anumit motiv pentru a face acest lucru”, le-a spus Vadim Krasnoselski reprezentanților Adunării Parlamentare a OSCE, transnmite „TSV”. În opinia sa, dialogul a fost întrerupt în 2019, iar Chișinăul ignoră și încalcă acordurile stabilite anterior, acesta fiind și motivul pentru care a fost respinsă ideea reluării negocierilor în formatul 5+2, format din care făcea parte Chișinăul și Tiraspolul ca părți implicate în conflict, Ucraina, Rusia și OSCE ca mediatori, și UE vși SUA ca observatori. „Pentru că va trebui să răspundă de ce a îngrădit comerțul exterior al Transistriei în baza unor motive inventate, de ce Moldova nu respectă decizia justiției moldovenești privind chestiunile economice ale Transnistriei, de ce Moldova a impus noi taxe companiilor noastre, de ce Moldova a blocat conturile întreprinderilor noastre? Răspunsuri la aceste întrebări nu există”, a declarat Krasnoselski. El a comparat relația Chișinăului cu Tiraspolului cu cea pe care o au autoritățile moldovene cu Comratul, afirmând că este vorba despre presiuni și un exemplu în acest sens ar fi arestarea bașcanei Evghenia Guțul.
Tot potrivit „TSV”, după întrevederea cu reprezentanții AP OSCE, Vitali Ignatiev a criticat organizația, declarând că membrii Adunării Parlamentare ai OSCE nu s-au interesat de economie și de situația locuitorilor din regiune timp de mai bine de șase ani. „Această organizație trebuie să înțeleagă că dacă are ambiția să declare sau să anunțe ceva, trebuie să cunoască faptele și tabloul real”, a spus Ignatiev. El a subliniat că, în acest context, dialogul pe care l-au avut reprezentanții AP OSCE cu Vadim Krasnoselski „a fost unul foarte util”.
Reprezentanții Tiraspolului acuză Chișinăul de militarizare
Deși în prezent nu există provocări în Zona de Securitate, militarizarea Republicii Moldova continuă, potrivit unui material realizat de „Pervi Pridnestrovski”, care citează declarațiile reprezentantului Tiraspolului în Comisia Unificată de Control, Oleg Beleakov. Potrivit lui Beleakov, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii cumpără armament pentru armata moldovenească și organizează exerciții comune cu militarii acestei armate, inclusiv la poligonul de la Bulboaca, în apropierea Zonei de Securitate. „Vedem că au loc discuții cu țări membre ale NATO, se schimbă formatul de colaborare cu NATO, iar toate aceste lucruri nu pot să nu ne alarmeze într-o oarecare măsură, pentru că această militarizare poate aduce daune Transnistriei”, a spus Beleakov.
Iar într-un alt material al acluiași post de televiziune, jurnaliștii vorbesc despre cazuri în care în mai multe localități de pe ambele maluri ale Nistrului au fost depistate grenade, gloanțe și alte dispozitive explozive, sugerând că aceste situații ar avea legătură cu antrenamentele militarilor moldoveni.
Totuși, Vadim Krasnoselski susține, într-un interviu pentru RIA, citat de novostipmr.com, că deși „militarizarea Republicii Moldova este un lucru rău”, dar este de înțeles, fiecare fiind preocupat să se apere, în condițiile în care în apropiere au loc acțiuni militare. El a menționat că, la ora actuală, „nu există semnale că Moldova ar intenționa să atace Transnistria”.
La inițiativa lui Vadim Krasnoselski, o așa-numită asociație a istoricilor și arhiviștilor a publicat o carte despre „crimele ocupanților germani și români în Transnistria în timpul celui de-al doilea Război Mondial”, transmite „TSV”. Potrivit autorilor cărții, aceste materiale nu au mai fost publicate niciodată, în mare parte fiind vorba despre informații desecretizate recent și care ar fi fost întocmite de o așa numită comisie pentru situații excepționale, care activa în timpul Uniunii Sovietice. De asemenea, o parte din informații au fost preluate de pe site-ul FSB-ului rusesc.
