Administrația separatistă de la Tiraspol continuă să acuze Chișinăul de încălcarea drepturilor locuitorilor din regiune din cauza reducerii numărului secțiilor de votare la alegerile parlamentare. Liderul separatist al regiunii, Vadim Krasnoselski, a declarat că locuitorii din stânga Nistrului au atacat în instanță această decizie a Chișinăului. Între timp, subiectul crizei energetice și economice a dispărut practic de pe agenda presei din stânga Nistrului, care a difuzat în mare parte materiale despre evenimentele propagandistice organizate de regimul de la Tiraspol.
Moldovagaz, furnizor în continuare pentru Transnistria
Moldovagaz va rămâne furnizor de gaze pentru Transnistria până în martie anul viitor. Un anunț în acest sens a făcut Agenția Națională de Reglementare în Energetică din Moldova, transmite „Pervi Pridnestrovski”. Sursa notează că licența de furnizare a gazelor naturale a Moldovagaz expiră la 1 septembrie. La Chișinău, se preconiza transferul tuturor competențelor către o altă companie. ANRE a prelungit această perioadă de tranziție, argumentând această decizie prin necesitatea alimentărilor neîntrerupte pe parcursul sezonului de încălzire. În acest timp, Moldovagaz va putea achiziționa angro gaze de pe piața internă și va putea crea rezerve de gaze pentru livrările în Transnistria. Cine va fi responsabil de transportul gazelor după 31 martie nu a fost încă specificat, mai menționează sursa citată.
Krasnoselski continuă să lanseze acuzații la adresa Chișinăului
„În acești patru ani au fost cu multe dificultăți, dar Uniunea Europeană a contribuit la faptul ca situația să evolueze. Sunt încă multe de făcut în viitor, deoarece sunt lucruri care nu au progresat”, declarațiile au fost făcute de șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Janis Mazeiks, la întrevederea de rămas-bun cu liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, potrivit „Pervi Pridnestrovski”. Criza gazelor, procesul de negocieri și alegerile parlamentare din toamnă au fost principalele subiecte abordate în cadrul discuției de către Krasnoselski, care s-a plâns, din nou, de „presiuni și impedimente” din partea Chișinăului.
Reducerea numărului de secții de votare pentru locuitorii din regiune la alegerile parlamentare din toamnă a fost și principalul subiect despre care au discutat „ministrul de externe” de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, cu șefa adjunctă a Misiunii OSCE în Republica Moldova, Izabela Sylwia Hartmann, scrie „Vestnikpmr”. Ignatiev a remarcat că „astfel de pași creează bariere artificiale în calea implementării drepturilor democratice ale transnistrenilor și contravin principiilor procesului de negocieri pentru reglementarea relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol”. „Contăm pe o poziție mai activă și principială din partea OSCE, în special când vine vorba de protejarea drepturilor cetățenilor noștri”, a mai spus Ignatiev.
Regimul de la Tiraspol se declară pregătit pentru orice scenariu în contextul crizei gazelor
„Dacă Transnistria va fi recunoscută drept stat independent, lumea va fi mai bună”, a declarat Vadim Krasnoselski, într-o conferință de presă, la care au participat, potrivit „Novostipmr.com”, jurnaliști din Transnistria, Federația Rusă și Republica Moldova. Întrunirea a fost organizată, în contextul marcării a 35 de ani de la „crearea Transnistriei”. Liderul nerecunoscut de la Tiraspol s-a referit și la criza energetică, menționând că administrația este pregătită pentru orice scenariu. El a mai spus că principalul obstacol în calea dezvoltării Transnistriei sunt factorii externi: presiunile economice din partea Moldovei și luptele din Ucraina. Referitor la situația din regiunea găgăuză, Krasnoselski susține că Republica Moldova ar trebui să fie o federație sau o confederație. „Situația electorală instabilă din Republica Moldova se reflectă și în Transnistria”, a spus Krasnoselski. El a menționat, în același timp, că locuitorii din regiune au atacat în instanță hotărârea Comisiei Electorale Centrale cu privire la numprul mic de secții de votare pentru transnistreni și acum așteaptă o decizie în acest sens.
Istoria, rescrisă la Tiraspol
Tiraspolul va marca pe 2 septembrie 34 de ani de la adoptarea așa-zitei declarații de independență. Potrivit TSV, în contextul tentativei loviturii de stat de la Moscova din 1991, care a eșuat, „liderii transnistreni” erau persecutați la Chișinău. Prin urmare, transnistrenii au decis să adopte această declarație care stabilea că Transnistria și Moldova nu pot merge pe aceeași cale, se menționează în material.
2026, ca și anul 2025, a fost declarat de către Vadim Krasnoselski „anul poporului transnistrean”, transmite „Radio 1”. După cum se menționează în document, decizia a fost luată „pentru a continua consolidarea unității interetnice a poporului multinațional din Transnistria, popularizarea tradițiilor și a identității multinaționale a transnistrenilor, precum și conservarea patrimoniului cultural al Transnistriei”. Potrivit sursei citate, vor fi organizate mai multe evenimente în acest an, care vor fi finanțate din bugetul regiunii.
„Acum 81 de ani, a început operațiunea Iași-Chișinău. Una dintre cele mai reușite și rapide ofensive în Marele Război pentru Apărarea Patriei”. Declarațiile aparțin lui Vadim Krasnoselski, care a adăugat că în doar câteva zile de lupte, Armata Roșie a eliberat Benderul și, imediat după aceea, întregul teritoriu al Moldovei. „Aceasta a scos România, care luptase de partea lui Hitler, din război. Transnistria își amintește de faptele eroice ale eliberatorilor”, a mai spus Krasnoselski, potrivit „Pervi Pridnestrovski”. (În realitate România a continuat să lupte până în mai 1945, doar că de partea Aliaților - n.a.)
Ambasada Rusiei la Chișinău a raportat obstacole serioase în procesarea documentelor pentru cetățenii ruși care locuiesc în Moldova și Transnistria, potrivit „Vestnikpmr”. Principala problemă este lipsa formularelor pentru pașapoarte, deoarece, potrivit Ambasadei, autoritățile moldovene nu permit ca acestea să fie trimise prin poșta diplomatică. Misiunea diplomatică a recomandat ca rușii care se află într-o situație dificilă să depună plângeri și chiar să inițieze procese în instanță împotriva autorităților moldovene, solicitând inclusiv despăgubiri pentru costurile financiare cauzate de întârzierea emiterii pașapoartelor.
