În Parlamentul Republicii Moldova a fost depus un proiect de lege prin care se propune ca CEC să organizeze alegerile regionale, a declarat președintele interimar al APG.
Seismul electoral de duminica trecută, cu epicentrul în Ungaria, a zguduit Europa și a reverberat dincolo de ocean, în SUA.
Ucraina a reușit să blocheze o parte importantă din exporturile de petrol ale Moscovei, scrie presa independentă rusă. În plus, Rusia își pierde influența chiar și pe lângă aliați vechi cum e Armenia. Criza nu pare să convingă Kremlinul că este nevoie de schimbări importante; din contră, regimul Putin pare să fi intrat într-un proces de osificare.
Guvernul a reușit, joi, să treacă în Parlament în prima lectură reforma administrativă, dar nu are răspunsuri la unele întrebări legate de funcționarea sistemului pe care vrea să îl implementeze, și anume, care vor fi exact cele 10 raioane și cum vor fi aleși șefii lor, cum vor fi reprezentate primăriile închise în noile unități administrative create?
Curtea de Apel a suspendat hotărârile Adunării Populare a Găgăuziei din 17 martie, privind stabilirea datei alegerilor, constituirea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei și aprobarea regulamentului de organizare a scrutinului.
România se militarizează și va fi folosită de NATO drept cap de pod pentru atacarea Rusiei, afirmă ambasadorul rus la București în presa pro-Kremlin. Tot acolo, Veridica a găsit și teza hilară că Rusia are o „experiență milenară” a democrației, pe care Occidentul a discreditat-o. Același Occident pregătește acum înlăturarea unui alt exponent al democrației, premierul ungar Viktor Orban.
Despre ce s-a discutat la ședința de urgență a Adunării Populare din Găgăuzia, care au fost scenariile propuse pentru ieșirea din criza electorală și ce este în neregulă cu ultimele decizii ale Adunării Populare din Găgăuzia – acestea sunt subiectele dezbătute în mass-media din Găgăuzia în ultima săptămână.
Adunarea Populară a Găgăuziei a stabilit data de 21 iunie pentru alegerile în legislativul regional, în cadrul unei ședințe extraordinare...
Republica islamică este condusă, momentan, de un "triumvirat" format din președinte, șeful puterii judecătorești, și un cleric, membru al Adunării Experților.
Președinta s-a aflat astăzi în Găgăuzia, unde a participat la ceremonia dedicată marcării a 35 de ani de la fondarea Universității din Comrat.
Dosarul „Kuliok” a avut pentru PDM doar scopuri politice. Imaginile video în care Vladimir Plahotniuc îi întinde presupusa sacoșă cu bani lui Igor Dodon urmau să ducă la demiterea fostului președinte și la organizarea alegerilor prezidențiale împreună cu cele legislative în toamna lui 2019.
România și Republica Moldova sunt menționate printre ținte.
Principalul și cel mai fierbinte subiect discutat în mass-media din Găgăuzia este reprezentat de viitoarele alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Acestea trebuiau să aibă loc pe 22 martie a.c., dar au fost anulate din cauza unor dispute juridice. Despre modul în care mass-media din regiunea găgăuză a discutat această problemă puteți afla din rezumatul nostru.
Rusia pretinde că a prins „cârtița” din rețeaua criminală „Șor”, Serghei Mișin, fiul comunistului Vadim Mișin și fostul consilier al președintelui Igor Dodon. Omul are un trecut dubios, a fost sancționat de mai multe ori pentru înșelăciuni în practicarea meseriei de avocat și pentru transmiterea, eufemistic vorbind, a Partidului „Renaștere” sub controlul lui Ilan Șor.
De ce alegerile care vor avea loc în Găgăuzia ar putea fi declarate ilegale, cine este vinovat pentru discrepanțele dintre Codul Electoral național și cel local din Găgăuzia și de ce dispare limba găgăuză. Acestea sunt câteva dintre subiectele care au fost discutate în mass-media din Găgăuzia în ultima săptămână.
Deputații din Găgăuzia trebuie să aprobe bugetul Comisiei Electorale până pe 20 ianuarie, altfel alegerile din 22 martie ar putea fi amânate.
În noiembrie, americanii vor vota pentru întreaga Cameră a Reprezentanților și o treime din locurile din Senat.
După un an electoral complicat, 2025, încheiat cu o nouă victorie a forțelor pro-europene, în pofida presiunilor și a banilor aruncați de Moscova, 2026 se conturează a fi aparent un an mai liniștit pentru Republica Moldova. Este un an în care cei care au câștigat ultimele scrutine vor trebui să demonstreze că nu vin doar cu promisiuni frumoase despre un viitor european, ci și cu rezultate concrete. Totuși, această liniște este mai degrabă una de suprafață.
Sunt 277 635 de votanți din stânga Nistrului.
Ucraina nu va organiza alegeri libere, deoarece Zelenski a instaurat un regim neonazist care controlează și falsifică voința poporului, potrivit presei pro-Kremlin.
În 2025, an electoral marcat de alegerile parlamentare din 28 septembrie, propaganda rusă și pro-rusă a intensificat campaniile de dezinformare în Republica Moldova, concentrându-se, la fel ca în 2024, pe demonizarea Uniunii Europene, alimentarea fricii de război și delegitimarea autorităților pro-europene de la Chișinău. Narațiunile false au vizat rolul UE în criza energetică și economică, pretinsa militarizare a blocului comunitar, implicarea NATO în regiune, precum și acuzații de „dictatură”, „rusofobie” și persecuție politică, toate având ca scop influențarea opțiunilor electorale, subminarea sprijinului pentru integrarea europeană și menținerea controlului informațional asupra regiunilor vulnerabile, în special Transnistria și Găgăuzia.
Alegerile parlamentare au fost de departe cel mai important eveniment politic al anului 2025 care, de fapt, a cimentat drumul european al Republicii Moldova spre UE. Dacă ar fi să aplicăm o analiză economică de tip SWOT și să extrapolăm cu câteva elemente de strategie militară, ne-am apropia de următorul tablou care ne-ar putea da o imagine aproximativă a ceea ce s-a făcut în Republica Moldova în 2025 și ce am putea face mai bine în 2026.
A fost conflictul de pe Nistru un război ruso-moldovean, de ce a izbucnit criza politică din cauza alegerilor în Adunarea Populară și poate fi considerată Evghenia Guțul o infractoare? Acestea sunt temele discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Acesta susține că a existat o imixtiune a unor actori statali şi non-statali în procesul electoral, favorizând un anume candidat.
Primesc un mesaj de la un coleg cu care ne cunoaștem de mult timp: Republica Moldova „nu a mai fost niciodată atât de polarizată”, îmi scrie el, dând vina, în primul rând pe politicienii „de la putere și din opoziție”, apoi pe influența propagandei ruse. Ca să depolarizăm și să consolidăm societatea trebuie să le cerem politicienilor să întreprindă măsuri de „corectare” a situației, consideră colegul meu.
Alegerea s-a finisat și mizeria a revenit acasă la dânsa, cum ar zice într-un oarecare interviu nacealnicul Academiei Române, Ioan Aurel Pop, de pildă. Nu știu ce simțăminte trăiți voi, dar pe mine mă doare inima să vociferez, românește grăind, că culcușul mizeriei universale se cheamă Țara Moldovei a lui Ștefan cel Mare, ca să fim istoric corecți.
Ce ascund așa zisele alegeri din localitățile separatiste ale Republicii Moldova, cum se explică participarea atât de anemică - 102 mii de alegători (26,01%) din circa 394 mii de alegători înscriși în listele electorale?
Liderul ucrainean a mai spus că speră să transmită azi Statelor Unite un plan actualizat pentru rezolvarea conflictului cu Rusia.
„Alegerile” din Transnistria au fost un vot de protest, demonstrat prin cea mai mică prezență la urne de până acum, precum și prin numărul mare al celor care au votat împotriva tuturor candidaților. Acesta a fost și principalul subiect în mass-media din stânga Nistrului din ultimele două săptămâni. Aprobarea unui buget auster pentru anul viitor, modul în care liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, vrea să constrângă puținele companii din regiune să plătească mai mult și reacția așa-zisului ministru de Externe, Vitali Ignatiev, la noua strategie de reintegrare a Republicii Moldova sunt alte teme care au fost în atenția presei din Transnistria.
Trei milioane de lei, echivalentul a 150.000 de euro, au ridicat, joi, ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) în urma unor descinderi la Primăria Chișinău într-un dosar legat de corupție.
Organizarea unei expoziții dedicate Holodomorului din Ucraina din anii '30 ai secolului trecut, decizia finală a instanțelor judecătorești în cazul legalității dizolvării Comisiei electorale centrale din Gagauzia și discuția privind contrabanda cu arme la granița moldo-română sunt temele abordate în mass-media de la Comrat în ultima săptămână.
UTA Găgăuză nu are un organ electoral care să organizeze scrutinul. Comisia electorale permanentă a fost dizolvată în 2023.