În autonomia găgăuză începe astăzi, 16 octombrie, campania electorală pentru alegerile care vor avea loc pe 15 noiembrie, când locuitorii regiunii urmează să-și aleagă atât bașcanul (guvernatorul), cât și cei 35 de deputați ai Adunării Populare (parlamentul regional). Cele două scrutinuri, organizate simultan pentru prima dată după 1999, aduc câteva elemente noi importante. Cel mai relevant este că, după o confruntare juridică și instituțională prelungită între Chișinău și Comrat, aceste alegeri se vor desfășura, în premieră, în baza unui cadru electoral național consolidat, care limitează posibilitatea elitelor politice locale de a stabili propriile reguli de joc. Acest lucru însă nu înseamnă în mod automat că se vor schimba și preferințele alegătorilor.
Scrutinul este programat pentru 15 noiembrie, iar concurenții electorali își vor putea promova programele electorale până pe 13 noiembrie.
Pentru cele 35 de mandate de deputat în AP candidează 135 de persoane, iar în cursa pentru funcția de bașcan au fost înregistrați opt candidați.
Până la 14 octombrie, autoritatea electorală urmează să aprobe modelul, textul buletinului de vot și ordinea candidaților pe buletin.
Una dintre principalele narațiuni vizează cerința cunoașterii limbii române de către candidații la funcția de bașcan, prezentată ca o limitare a drepturile locuitorilor regiunii.
Presa din stânga Nistrului a promovat declarații nefondate și false lansate de „ministrul de externe”, Vitali Ignatiev, după întrevederea în formatul 1+1 cu vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri. Un subiect care a dominat agenda mass-mediei controlate de regimul separatist a fost participarea cetățenilor ruși la alegerile pentru Duma de Stat. În vizorul jurnaliștilor au ajuns și două propuneri controversate ale Tiraspolului: manuale cu narațiuni false despre războiul din Ucraina pentru școlile cu predare în limba ucraineană din stânga Nistrului și majoararea cu opt ore a programului săptămânal de muncă.
Începând de astăzi, 28 septembrie 2026, pot fi depuse documentele pentru înregistrarea în calitate de candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei.
De ce ar trebui să vorbim despre „alegerile” din Rusia? Din mai multe motive: 1) rezultatele alegerilor se vor reflecta, ca niciodată până acum, în politica externă a Rusiei, în mersul războiului din Ucraina mai întâi, dar și în relațiile cu celelalte state din regiune, Republica Moldova fiind printre țintele prioritare în planurile expansioniste ale Kremlinului; 2) procesul a fost dirijat în așa fel, încât să se obțină rezultatele care ar reflecta sprijinul majorității absolute a alegătorilor ruși pentru războiul din Ucraina și strategia de refacere a Imperiului Rus, într-o formă sau alta; 3) Moscova încearcă să ne dea lecții de democrație, se erijează în procuror electoral internațional, nu a recunoscut rezultatele ultimilor alegeri prezidențiale și parlamentare din Republica Moldova, iar forțele politice pro-ruse locale, alegătorii pro-ruși difuzează mesajele rusești.
De ce potențialii candidați la funcția de bașcan nu desfășoară încă o campanie activă, ce rol poate juca Găgăuzia în relațiile dintre Republica Moldova și Turcia și cum de a rămas Comratul fără marcaje rutiere – acestea sunt subiectele discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Chișinăul a încercat să îi priveze pe cei 200.000 de cetățeni ruși din Transnistria de dreptul de a vota la alegerile pentru Duma de Stat, nerespectându-și astfel angajamentele asumate în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), potrivit propagandei pro-Kremlin.
În capitala Berlin ar fi câștigat extrema stângă.
Alegerile pentru funcția de bașcan (guvernator) și cele ale deputaților din Adunarea Populară (parlamentul local) a regiunii autonome găgăuze, care vor avea loc concomitent pe 15 noiembrie a.c., pot deveni o șansă pentru depășirea crizei politice din regiune, ce durează de aproape un an.
Chișinăul preia ilegal puterea în Găgăuzia, susțin reprezentanții echipei oligarhului fugar Ilan Șor din Comrat.
Recenta reforma electorală care vizează regiunea autonomă găgăuză este doar un prim pas, mic, în revizuirea la care ar trebui să fie supusă Legea privind statutul juridic special al UTA Gagauz-Yeri, adoptată în 1994, ce conține prevederi vagi și ambigue, pe care autoritățile regionale le folosesc deseori în detrimentul statului nostru. De respectivele lacune a profitat întotdeauna Rusia, în timp ce toate guvernările de la Chișinău din ultimii 35 de ani, din varii și neînțelese motive, nu s-au arătat interesate să schimbe această stare de lucruri. Sunt opiniile lui Mihail Sirkeli, fondator al portalului de știri independent nokta.md de la Comrat și președinte al Asociației Presei Independente din Republica Moldova, formulate într-un interviu pentru Veridica.md.
Alegerile pentru funcția de bașcan al UTA Găgăuzia vor avea loc pe 15 noiembrie 2026, concomitent cu scrutinul pentru Adunarea Populară de la Comrat.
Cum se vor modifica regulile de desfășurare a alegerilor în Găgăuzia, de ce președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, i-a acuzat pe jurnaliștii de la Nokta.md de partizanat politic și cu ce probleme s-au confruntat agricultorii din autonomie, în ciuda recoltei bune? Acestea sunt subiectele care au fost discutate în mass-media din regiunea găgăuză în ultimele două săptămâni.
N-au majoritate absolută în parlamentul regional, dar pot conta pe sprijinul unei mici formațiuni populiste.
Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei vor avea loc pe 15 noiembrie, în aceeași zi cu scrutinul pentru Adunarea Populară a autonomiei.
Sondajele privind intențiile de vot creditează drept mare favorit partidul de dreapta radicală Alternativa pentru Germania.
Din cele 66 partide politice înregistrate, 37 au prezentat informația conform Legii privind partidele.
R. Moldova protestează față de planul Rusiei de a deschide secții de votare în Transnistria.
CEC a stabilit că alegerile pentru bașcanul Găgăuziei vor avea loc în aceeași zi cu cele pentru Adunarea Populară.
În contextul alegerilor pentru Duma de Stat, Ambasada Federației Ruse la Chișinău a coordonat cu autoritățile Republicii Moldova deschiderea unei singure secții de votare, în Chișinău. Totodată, autoritățile ruse intenționează să deschidă suplimentar alte 16 secții de votare în regiunea transnistreană, fără acordul autorităților constituționale.
Astfel, membrii Adunării Populare a Găgăuziei vor fi aleși în baza sistemului proporțional, similar celui utilizat la alegerea consiliilor locale. Alegerile din 15 noiembrie 2026 vor fi organizate, pentru ultima dată, după sistemul vechi.
După peste 30 de ani de confuzie politico-juridică, relația dintre autoritatea publică centrală de la Chișinău și autonomia locală de la Comrat intră într-o nouă fază – încadrarea regiunii găgăuze în structurile instituționale ale statului unitar Republica Moldova, în conformitate cu art.1(1) al legii fundamentale. Confuzie politico-juridică care a existat până acum i-a permis regiunii autonome găgăuze să se comporte ca un stat în cadrul altui stat.
Găgăuzia va avea alegeri pentru funcția de bașcan după condamnarea Evgheniei Guțul.
Cum s-au desfășurat audierile publice privind modificările aduse Codului Electoral al Republicii Moldova în Găgăuzia, de ce în Comrat staționează de jumătate de an echipamentele noi destinate reparației drumurilor și ce nu funcționează corespunzător întreprinderile de stat. Iată subiectele care au fost discutate în mass-media din Găgăuzia în ultima săptămână.
Sunt aproape trei luni de când echipa executivă a penelistului Ilie Bolojan a fost demisă de Legislativ prin moțiune de cenzură.
Posibila boicotare a alegerilor din partea politicienilor găgăuzi, decizia Curții Constituționale privind competențele autonomiei și evaluările diferite ale întâlnirii de la Președinție venite din partea președintelui Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, sunt subiectele care au fost discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Hotărârea Curții Constituționale privind alegerile din Găgăuzia a fost în centrul discuțiilor.
Subiectul organizării alegerilor în regiunea găgăuză a fost discutat în contextul punerii în aplicare a Hotărârii Curții Constituționale referitoare la competențele UTA Găgăuzia.
Dezbaterea deciziei Curții Constituționale privind competențele regiunii autonome, vor avea loc în acest an alegeri în Adunărea Populară a Găgăuziei și motivele pentru care unii cer demisia bașcanului interimar al Găgăuziei, Ilie Uzun, sunt subiectele care au fost discutate în ultima săptămână în mass-media din Găgăuzia.