
Serviciile secrete rusești coordonează o campanie de dezinformare și atacuri cibernetice online care vizează în special Europa, scrie presa rusă independentă. Tot acolo, despre înscenările FSB și sinuciderea unui ministru al lui Putin.
Simbioză infracțional-patriotică: sinergia serviciilor speciale rusești, a infracționalității cibernetice și cvasiactivismului a poziționat Rusia printre liderii mondiali la atacurile cibernetice, potrivit unei analize RE:RUSSIA.
Autoritățile ruse au creat un ecosistem complex de influență informațională și cibernetică, care cuprinde presa propagandistică, organizații neguvernamentale, servicii speciale (FSB, SVR, GRU), grupări cibernetice infracționale și de hackeri. Cercetătorii au identificat 51 de organizații care fac parte din acest sistem, însă numărul lor probabil este mai mare. Sistemul poate comite atacuri cibernetice coordonate și campanii de dezinformare, cu scopuri bine definite. Eficiența acestuia este determinată de coordonarea eforturilor actorilor guvernamentali, neguvernamentali și criminali, cu identități false pe care le folosesc. Pe lângă subdiviziunile tehnice responsabile de acțiunile cibernetice, care sunt coordonate sau sunt în subordinea directă a serviciilor speciale (ca APT44/Sandworm sau APT28/Fancy Bear), autoritățile ruse patronează o rețea de grupuri de „hacktiviști”, „cvasi-hacktiviști” și infractori cibernetici. Grupurile hacktiviste, precum CyberBerkut și XakNet, care se dau drept actori independenți, comit atacuri DDoS și sunt sursă de scurgeri de informații, camuflând implicarea statului în asemenea operațiuni cibernetice. Din 2014, dar îndeosebi după invazia la scară largă a Ucrainei în 2022, astfel de structuri sunt pe larg folosite pentru atacuri asupra site-urilor guvernamentale și presei ucrainene. În același timp, grupările afiliate direct serviciilor speciale își pot crea, pentru operațiuni, „măști” de „hacktiviști”. De asemenea, autoritățile ruse interacționează cu grupările de infractori cibernetici, cum ar fi REvil, Conti și LockBit. În unele cazuri, statul intenționat vânează hackerii cu scopul de a-i racola și folosi ulterior în proiectele proprii, în alte cazuri, aceștia obțin protecția justiției din Rusia, cu condiția „excluderii țintelor rusești” și cooperării la executarea unor operațiuni împotriva „țărilor neprietenoase” Kremlinului. Rezultatul acestei simbioze este creșterea fulminantă la nivel global a numărului infracțiunilor cibernetice cu implicare rusească, orientate în ultima perioadă, în special, împotriva statelor europene. […]
Teatrul unui singur agent. THE INSIDER scrie cum înscenează FSB „atacuri teroriste” și dă ani grei de închisoare pentru acestea.
De la începutul războiului și până în ianuarie 2025, în Rusia au fost înregistrate cel puțin 280 de incendieri ale birourilor de recrutare și altor sedii administrative și militare. O parte considerabilă din acestea sunt înscenări FSB. Victimele sunt condamnate la ani grei de închisoare: pe 20 mai 2025, un locuitor din Novosibirsk, Ilia Baburin, a fost condamnat la 25 de ani privare de libertate pentru o presupusă incendiere a unui birou militar. În același timp, nu a existat niciun incendiu real, nici pregătiri pentru acesta – reprezentanții structurilor de forță au înscenat totul: au amenajat o clădire părăsită care să treacă drept birou militar, au incendiat-o și au filmat-o. Înainte de aceasta, au fost racolați doi cunoscuți de-ai lui Baburin, care urmau să dovedească conexiunea dintre „infracțiune” și „organizatorul” acesteia. […]
Reprezentanții structurilor de forță au căutat acasă la Baburin probe care să demonstreze implicarea lui în „organizarea atacului terorist”. Anchetatorii au indicat în procesul-verbal două canistre cu ulei de transmisie, o cute de la iPhone 6, cartușe cu efect luminos-acustic și, separat, volumul „Ascensiunea și căderea celui de-Al Treilea Reich”, de William Shirer. Obiectele au fost introduse în lista de probe de pregătire a incendierii, iar cartea a servit drept dovadă că Baburin este „neonazist” și are legături cu batalionul „Azov”. Ancheta a considerat tratatul de cercetare istorică a Germaniei din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial ca fiind „manual de ideologie nazistă”. Potrivit anchetatorilor, Ilia Baburin, „organizatorul atacului terorist”, a fost racolat de batalionul „Azov”. În 2021, el a fost câteva luni în Ucraina, unde locuia soția sa, de care era separat în momentul reținerii sale. Tocmai în acea perioadă, susțin reprezentanții organelor de forță, Baburin „a stabilit legături” cu membrii batalionului și chiar ar fi intenționat să adere la acesta. […] Cea mai mare parte a învinuirii este bazată pe presupusele legături cu „Azov”. […]
Pe 20 mai 2024, tribunalul militar din Novosibirsk l-a condamnat pe Ilia Baburin la 25 de ani privare de libertate. Cinci ani la închisoare și ceilalți 20 într-o colonie penitenciară cu regim strict. […] Avocatul Vasili Dubkov a afirmat că toate probele din dosar sunt indirecte. Baburin nu a fost la locul incendiului, nu s-a întâlnit cu nimeni și nu a filmat nimic. Toate acțiunile „executorilor” s-au efectuat sub supravegherea FSB. Toate mărturiile au fost depuse de persoane interesate de colaborare cu ancheta. Instanța de judecată nu a luat în considerare nici unul din aceste argumente. […]
Potrivit avocatului Dmitrii Zahvatov, în practica judiciară rusă nu a existat niciun precedent când învinuirile ar fi fost retrase din cauză că ar fi demonstrată înscenarea făcută de structurile de forță: „În Rusia nu există justiție. Avem un sistem de justiție, dar nu există putere judecătorească. Judecătorii nu decid nimic, ei doar copiază actul de acuzare. Nu cunosc niciun caz în care vreun coleg să obțină respingerea învinuirii construite pe o provocare. Chiar dacă aceasta este evidentă”. Ca să ascundă provocarea, organele de forță pot constrânge victima să recunoască vina pentru a i se reduce pedeapsa, sau pot secretiza dosarul. […]
Sinuciderea lui Roman Starovoit este legată de dosarul delapidărilor în timpul construcției liniilor de apărare în regiunea Kursk, scrie MEDUZA.
În dimineața de 7 iulie, președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul de demitere a ministrului Transporturilor Roman Starovoit. Peste câteva ore s-a aflat că Starovoit s-a sinucis. […]
Demiterea și sinuciderea acestuia sunt legate de dosarul de corupție la construcția fortificațiilor în regiunea Kursk. Starovoit a fost guvernatorul regiunii din octombrie 2018, până în mai 2024. În octombrie 2022, când generalul Serghei Surovikin a devenit comandantul trupelor ruse în Ucraina, acesta a declarat că „nu exclude luarea unor dintre cele mai dificile decizii”.