Declarația de Independență a Republicii Moldova face referire și la „poporul transnistrean”, potrivit liderului separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.
Dezinformare: Declarația de independență a Republicii Moldova face trimitere și la „poporul transnistrean”
ȘTIRE: În Declarația de Independență a Republicii Moldova din 27 august 1991 se vorbește și despre poporul transnistrean, iar acesta este documentul care a stat la baza formării statului Republica Moldova și, potrivit deciziei Curții Constituționale de la Chișinău, are putere juridică supremă în raport cu Constituția, a afirmat liderul separatist de la Tiraspol, într-un interviu pentru agenția rusă de presă deținută de stat RIA Novosti.
„Declarația stabilește clar revendicările teritoriale ale Moldovei moderne: Basarabia, Bucovina și regiunea Herța. În plus, în document este scris și despre teritoriul Transnistriei, fiind indicat clar că acesta este teritoriul RASSM (n.a. - Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească), constituită la 12 octombrie 1924. Acest teritoriu l-au denumit Transnistria. Și oamenii locuiesc aici, locuiesc în Transnistria, chiar așa îi spun. Adică în Declarația de Independență a Republicii Moldova, documentul principal, este menționat poporul transnistrean. Și aceasta este un fapt”, a afirmat Vadim Krasnoselski.
Realitate: În Declarația de Independență a Republicii Moldova nu se vorbește nimic despre poporul transnistrean
NARAȚIUNI FALSE: 1. Declarația de Independență a Republicii Moldova vorbește despre poporul transnistrean și, prin urmare, noțiunea juridică de „popor transnistrean” nu trebuie pusă la îndoială. 2. Republica Moldova revendică teritorii asle statului ucrainean.
OBIECTIVUL URMĂRIT: Tiraspolul deteriorează, în continuare, relația cu Chișinăul, perturbând negocierile privind reglementarea transnitreană, făcând jocul Federației Ruse în regiune.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În textul Declarației de Independență nu se vorbește nimic despre așa-zisul „popor transnistrean”. În realitate, semnatarii documentului au subliniat „dăinuirea în timp a moldovenilor în Transnistria – parte componentă a teritoriului istoric și etnic al poporului nostru”.
Declarația mai amintește despre constituirea ilegală a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești de către puterea sovietică, fără consultarea populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa, precum și a Transnistriei. În document nu există, însă, niciun fel de „revendicări teritoriale” despre care vorbește în mod manipulatoriu Vadim Krasnoselski.
Declarația subliniază doar faptul ă „fără consultarea populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa, ocupate prin forţă la 28 iunie 1940, precum şi a celei din R.A.S.S. Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al U.R.S.S., încălcînd chiar prerogativele sale constituţionale, a adoptat, la 2 august 1940, "Legea U.R.S.S. cu privire la formarea R.S.S. Moldoveneşti unionale", iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 "Decretul cu privire la stabilirea graniţei între R.S.S. Ucraineană şi R.S.S. Moldovenească", acte normative prin care s-a încercat, în absenţa oricărui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii şi apartenenţa noii republici la U.R.S.S.”.
CONTEXT: Potrivit istoricilor, la momentul creării RASSM, 60 la sută din populația acestei entități era reprezentată de moldoveni (români). Ulterior, locuitorilor acestei regiuni li s-a impus o limbă artificială – „limba moldovenească”. Rusia niciodată nu a recunoscut Unirea Basarabiei cu România, de la 1918. Din această cauză, după instaurarea regimului totalitar comunist în Rusia şi crearea URSS (1922), Moscova a promovat o politică expansionistă de recuperare a fostelor teritorii ale Imperiului Rus. Pentru a-şi atinge scopurile, URSS a creat la hotarul de est a statului român, o entitate numită RASSM (Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească), iar în 1940, când a anexat Basarabia, a făcut-o sub pretextul reunirii poporului moldovenesc de pe ambele maluri ale Nistrului.
RASSM a jucat și rolul de factor politico-propagandistic şi de cap de pod în extinderea comunismului în țările Europei de Est şi Balcani.
Verifică sursele:
