Republica Moldova a redevenit stat capturat, exact ca în perioada în la putere se afla fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, susține opoziția prorusă de la Chișinău.
Dezinformare: Republica Moldova a redevenit stat capturat, ca și atunci când la putere era Vladimir Plahotniuc
ȘTIRE: Deputatul Mișcării Alternativa Națională, Gaik Vartanean, a declarat că recentul clasament al Economist Intelligence Unit (EIU) privind Indicele Democrației 2025, care a retrogradat Republica Moldova de la categoria „democrație imperfectă” la categoria „regim hibrid”, arată că democrația din Republica Moldova se deteriorează, instituțiile slăbesc, nivelul competiției politice scade, iar încrederea în sistem este în scădere. „Regimul democratic hibrid din Moldova a revenit din perioada statului capturat, din epoca Plahotniuc. „The Economist” relatează acest lucru. Acesta este, fără îndoială, un adevărat „război cognitiv”. Ceea ce Plahotniuc a realizat în patru ani, Sandu a realizat în aproape trei. Procesele s-au accelerat”, a afrimat Gaik Vartanean, potrivit „Tribuna”.
Iar președintele Alianței „Moldovenii”, Dumitru Roibu, a acuzat guvernarea că a impus cenzura, a admis certuri între clanuri, scandaluri de corupție sau au agravat situația economică și cea din sistemul de justiție, sub pretextul integrării în Uniunea Europeană.
„Stimatul nostru președinte, împreună cu Partidul Galben (aluzie la Partidul Acțiune și Solidaritate aflat la putere – n.a.), nu a reușit să respingă toate atacurile hibride și a devenit el însuși un regim hibrid”, a declarat Dumitru Roibu, citat de „Noi.md”.
El s-a arătat nedumerit de ce Bruxelles-ul nu a reacționat la acțiunile guvernării care ar fi dus la degradarea democrației. „De ce continuă să-i finanțeze? De ce le întind covoare roșii și gărzi de onoare în diverse capitale? Sau pregătesc o surpriză similară cu cea care i s-a întâmplat unui oligarh de pe plaiurile mioritice? Totul se va clarifica în curând”, a mai spus Roibu.
Realitate: Retrogradarea Republicii Moldova în clasamentul privind starea democrației este legată de reacțiile autorităților la ingerințele Rusiei
NARAȚIUNI FALSE: 1. Guvernarea de la Chișinău a capturat statul Republica Moldova, exact cum a făcut și Vladimir Plahotniuc; 2. Puterea de la Chișinău a întreprins acțiuni care au dus la degradarea democrației, sub pretextul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
OBIECTIVUL URMĂRIT: Opoziția prorusă de la Chișinău speculează pe seama clasamentului EIU pentru discredita guvernarea și pentru a denigra parcursul europrean al Republicii Moldova.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, a explicat într-o analiză de ce Republica Moldova a coborât în clasamentul Indicelui Democrației 2025. El a menționat că este vorba de trecerea unui prag statistic convențional într-o zonă de fragilitate în care ne aflam deja și nu despre un colaps. „În metodologia EIU, categoria „democrație fragilă” acoperă scorurile între 6,01 și 8,00, iar „regimul hibrid” intervalul 4,01–6,00. Cu alte cuvinte, pragul care separă cele două categorii este 6,00, iar Moldova avea în 2024 un scor general de 6,04. Practic, patru sutimi peste linie. Eram deja țara aflată la cel mai jos nivel al „democrațiilor fragile”, cu România deja căzută sub prag (5,99) în aceeași ediție”, potrivit expertului.
Iulian Groza a menționat că nu a fost publicat încă raportul integral pentru anul 2025, însă în baza raportului din 2024 se poate spune deja ce a tras Republica Moldova în jos în acest clasament: este vorba de pilonul electoral.
Potrivit expertului IPRE, EIU recunoștea explicit că principalul motor al acestei deteriorări era interferența rusă în alegerile prezidențiale și în referendumul constituțional pentru aderarea la UE: dezinformare, transferuri financiare directe către alegători, operațiunea Șor cu cei aproximativ 130.000 de alegători mituiți, presiune asupra diasporei. „Parte din scădere a venit probabil și de la măsurile de /.../ contracarare a acestei agresiuni, măsuri necesare și, în bună parte, legitime, dar care, într-o lectură mecanică a metodologiei EIU, se traduc în scoruri mai mici pe indicatori precum libertatea media, pluralismul sau drepturile de participare politică. Cu alte cuvinte, o țară care se apără activ de o agresiune hibridă plătește, paradoxal, un cost metodologic într-un index chiar pentru măsurile ei defensive”, a explicat Iulian Groza.
Luând în calcul faptul că ingerința rusească a fost una fără precedent în 2025, s-au amplificat și măsurile de apărare a procesului democractic: radierea în ultimul moment a două partide pe motive de finanțare ilicită, semnalată critic de ODIHR din cauza lipsei unei căi efective de atac, amendamente electorale adoptate tardiv și fără avizul Comisiei de la Veneția, decizii selective ale CEC. „Indicatorul „influența puterilor străine asupra guvernului” penalizează, mecanic, atât statele care se subordonează voluntar Moscovei, cât și statele care rezistă activ Moscovei. Diferența contează enorm dar, în scor, rareori se reflectă. Mai mult, măsurile defensive pe care o democrație de frontieră este obligată să le ia împotriva unei agresiuni hibride susținute cum ar fi restricții împotriva partidelor finanțate ilegal din străinătate, amendamente de urgență la Codul Electoral sunt citite de metodologia agregată ca „deteriorări” la pilonii pluralismului, chiar și atunci când sunt, în esență, acte de autoapărare democratică. Este un punct orb al metodologiei, pe care chiar raportul din 2024 îl recunoaște implicit, dar nu îl rezolvă. Aceeași problemă apare și în alte indexuri: dacă ne uităm la V-Dem, Ucraina, care poartă un război existențial împotriva unei invazii rusești, este clasificată ca autocrație electorală, iar Rusia, agresorul, se află în aceeași categorie cu doar câteva poziții mai jos”, a precizat directorul executiv al IPRE.
Prin urmare, compararea situației actuale cu cea din perioada în care Republica Moldova era guvernată de Partidul Democrat condus de Vladimir Plahotniuc este manipulatorie și reprezintă o dezinformare. Atunci, existau derapaje antidemocratice semnificative: justiția era controlată, autoritățile locale erau sub presiune, libertățile fundamentale erau îngrădite, exista un regres în lupta cu corupția, iar Bruxlles-ul a criticat aceste lucruri, stopând chiar finanțarea când a fost aplicat sistemul mixt de vot. Acum, Republica Moldova a fost taxată pentru combaterea ingerințelor Federației Ruse.
CONTEXT: Interferența Federației Ruse în procesele electorale din Republica Moldova a fost una de amploare atât la alegerile parlamentare din toamna anului 2025, cât și la cele prezidențiale și la referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană din 2024, fapt confirmat și de Serviciul de Informații și Securitate. Pentru a combate acest amestec masiv al Moscovei, autoritățile au modificat legislația electorală, iar mai multe partide pro-ruse au fost scoase în afara legii sau eliminate din cursa electorală. Este vorba în special de fostul Partid „Șor” și partidele-satelit ale acestuia, acuzate de corupere electorală și de faptul că au acționat în favoarea unui grup criminal organizat. Formațiunile respective erau gestionate de la Moscova de oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare, în dosarul privind „furtul miliardului”, și care se află și acum în Federația Rusă și promovează propaganda Kremlinului.
Verifică sursele:
