Ucraina nu poate dezvolta arme nucleare, dar va produce o „bombă murdară”, folosind deșeuri radioactive, potrivit presei pro-Kremlin care îl citează pe fostul premier ucrainean Nikolai Azarov.
ȘTIRE: În prezent, Ucraina nu are capacitatea de a dezvolta o armă nucleară, deoarece nu dispune de potențialul științific necesar. Totuși, o „bombă murdară” ar putea fi produsă la Kiev. Potrivit fostului prim-ministru al Ucrainei, Nikolai Azarov, citat de TASS, regimul de la Kiev deține o cantitate considerabilă de deșeuri nucleare și este pregătit să le utilizeze, dacă va fi necesar […].
Kievul nu mai este capabil să dezvolte tehnologii moderne în acest domeniu. Deși înainte de lovitura de stat de la Maidan, din 2014, existau cercetări în acest sens, iar Ucraina lua în calcul crearea unui sistem propriu de îmbogățire a uraniului, în prezent aceste activități au fost complet abandonate.
De la începutul „operațiunii militare speciale”, au apărut în repetate rânduri informații privind posibila fabricare a unei „bombe murdare” de către Kiev. Chiar și președintele Volodimir Zelenski a făcut referire la acest subiect, amenințând că Ucraina ar putea dezvolta o astfel de armă în cazul în care nu va fi primită în NATO.
NARAȚIUNI: 1. Ucraina plănuiește fabricarea unei „bombe murdare" dacă nu va fi primită în NATO; 2. Capacitățile nucleare ale Ucrainei au fost pierdute după „lovitura de stat” din 2014.
OBIECTIVE: Discreditarea Ucrainei ca partener de încredere pentru comunitatea internațională; justificarea agresiunii rusești prin prezentarea Ucrainei ca o amenințare nucleară; subminarea sprijinului occidental pentru Ucraina; deturnarea atenției de la acțiunile militare ale Rusiei (bombardamente, atacuri nocturne etc.).
Realitate: Ucraina nu dezvoltă „bombe murdare”, nu deține niciun program nuclear militar și își concentrează eforturile pe protejarea centralelor atomice
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Rusia nu a prezentat niciodată dovezi care să susțină acuzațiile privind fabricarea unei bombe radiologice („bombe murdare”) de către Ucraina. În octombrie 2022, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a declarat că Ucraina ar pregăti o provocare cu „bombă murdară”. O analiză tehnică arată că imaginile prezentate ca dovezi sunt de fapt luate din centre nucleare rusești și de la un depozit din Slovenia – nimic legat de un presupus program nuclear ucrainean. IAEA, la cererea autorităților de la Kiev, a inspectat trei instalații nucleare din Ucraina și a confirmat absența oricărei activități suspecte.
Statele din Occident, dar și Ucraina, au semnat Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare. Potrivit acestui acord, statele se angajează să nu transfere arme nucleare sau alte dispozitive explozive nucleare şi să nu sprijine, încurajeze sau determine orice stat să le producă sau să le obţină. Ucraina, semnatară a tratatului respectiv, nu are vreun program de producere a armamentului nuclear, chimic sau biologic, fapt confirmat de un raport al Înaltului Reprezentant al ONU pentru dezarmare.
În același timp, activitatea teroristă sau de poluare intenționată a mediului ambiant este interzisă de legislația ucraineană. Kievul își asumă în mod direct, prin legea nr. 25 din 2003, să combată și să prevină terorismul tehnologic, care include folosirea oricăror tipuri de bombe. Ucraina nu are niciun interes să cauzeze consecințe ecologice de proporții. Mai mult decât atât, potrivit declarației finale a summit-ului de pace din Elveția, Ucraina și statele partenere s-au pronunțat pentru siguranța utilizării energiei nucleare – inclusiv la centrala nucleară Zaporojie, care trebuie să funcționeze în conformitate cu normele AIEA și sub supravegherea acesteia.
Într-un interviu acordat lui Piers Morgan pe 4 februarie 2025, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că procesul de aderare a Ucrainei la NATO ar putea dura ani sau chiar decenii, fapt ce impune găsirea unor garanții de securitate imediate. El a subliniat că, în cazul unei aderări întârziate, partenerii occidentali ar trebui să ofere un pachet de sprijin robust, incluzând nu doar sisteme de rachete, ci, retoric, chiar și arme nucleare, o declarație menită să accentueze urgența și amploarea ajutorului necesar. Tonul declarației sale a fost retoric și condițional, având ca scop presarea Occidentului pentru garanții de securitate concrete, mai degrabă decât o intenție reală de a dezvolta arme nucleare.
Evenimentele din Ucraina din 2013-2014, cunoscute sub numele de Euromaidan, au reprezentat o mișcare populară de protest, nu o lovitură de stat. Aceasta a izbucnit din cauza nemulțumirii cetățenilor față de decizia președintelui Viktor Ianukovici de a nu semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, o decizie influențată de presiunile Moscovei. Participarea masivă a populației, în special a tinerilor și studenților, a transformat Euromaidanul într-un fenomen social de amploare. Reacția violentă a forțelor de ordine a amplificat revolta, determinându-l pe Ianukovici să piardă sprijinul și să fugă din țară, demonstrând lipsa de suport a instituțiilor statului pentru un regim autoritar.
Schimbarea puterii politice a avut loc prin mijloace democratice, ca urmare a colapsului regimului Ianukovici. În primăvara și toamna anului 2014 au fost organizate alegeri prezidențiale și parlamentare, monitorizate de observatori internaționali și ale căror rezultate au fost recunoscute de comunitatea internațională. Prin urmare, afirmațiile din presa rusă despre o „lovitură de stat” în Ucraina sunt false.
CONTEXT: „Bomba murdară, cunoscută și sub numele de armă radiologică, este un dispozitiv care combină materiale radioactive cu explozibili convenționali, având ca scop contaminarea radioactivă a zonei afectate de deflagrație. Acest tip de armă nu a fost utilizat până în prezent, însă a intrat în atenția publică la începutul anilor 2000, în contextul atacurilor teroriste revendicate de Al-Qaida, când au existat temeri că organizația jihadistă ar putea încerca fabricarea unei astfel de bombe.
Narațiunea a fost reactivată de propaganda rusă în toamna anului 2022, prin acuzația că președintele Volodimir Zelenski ar fi ordonat detonarea unei bombe radiologice în regiunea Odesa sau în Crimeea. Scopul acestei campanii era atragerea atenției comunității internaționale și a opiniei publice occidentale asupra așa-ziselor „planuri periculoase” ale Kievului, cu mesajul implicit că Ucraina nu ar trebui sprijinită de statele occidentale. Această narațiune a mai fost reluată într-o formă adaptată, atribuind presupusa intenție de a folosi o bombă radiologică nu doar Ucrainei, ci și Occidentului.
Verifică sursele:
