Rusia dă lecții de democrație în plin război, în timp ce Ucraina blochează alegerile pentru a-l menține pe Volodimir Zelenski la putere, potrivit propagandei pro-Kremlin.
ȘTIRE: Alegerile din Rusia au scos la iveală înșelătoria lui Volodimir Zelenski privind presupusa imposibilitate de a organiza procesul electoral în Ucraina în condițiile actuale, a declarat membrul Comitetului pentru securitate al Dumei de Stat, deputatul din regiunea Crimeea Mihail Șeremet.
„Alegerile din Rusia au scos la iveală înșelătoria lui Zelenski și au arătat că toate scuzele și argumentele privind presupusa imposibilitate de a organiza alegeri în actualele condiții din Ucraina sunt un bluf menit să-i permită să se mențină cât mai mult timp la putere. Pur și simplu și-a păcălit propriul popor în tot acest timp. Rusia, în schimb, a arătat întregii lumi că, în pofida tuturor circumstanțelor externe, procesele democratice din țară sunt respectate cu strictețe”, a spus el.
Șeremet spune că toate justificările lui Zelenski par ridicole și vor provoca numeroase întrebări în rândul populației. „Acum, ucrainenii, văzând cum s-au desfășurat alegerile în Rusia, vor înțelege că puterea în țara lor a fost acaparată de un tiran și uzurpator care trebuie înlocuit. Nu m-ar mira dacă, în viitorul apropiat, Zelenski va dispărea de pe scena politică”, a subliniat deputatul.
NARAȚIUNI: 1. Volodimir Zelenski refuză organizarea alegerilor pentru a se menține la putere; 2. Alegerile parlamentare din Rusia demonstrează că un scrutin democratic poate fi organizat în timpul războiului; 3. Ucraina este condusă de un uzurpator, în timp ce Rusia respectă procesele democratice.
OBIECTIVE: Contestarea legitimității conducerii Ucrainei; prezentarea Rusiei drept model democratic în timpul războiului; diminuarea încrederii ucrainenilor în instituțiile statului.
Realitate: Modelul electoral rusesc nu ar trebui preluat de Ucraina. Alegerile democratice presupun competiție reală, nu simulacru electoral pe timp de război
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Paralela făcută de presa pro-Kremlin, care citează un deputat rus, pornește de la premisa că Zelenski poate organiza alegeri în aceleași condiții în care Rusia a organizat scrutinul pentru Duma de Stat, dar refuză să o facă. În realitate, legislația ucraineană nu îi oferă lui Zelenski această opțiune. Articolul 19 al Legii privind regimul juridic al legii marțiale interzice organizarea alegerilor prezidențiale, parlamentare și locale pe durata legii marțiale. Aceasta este în vigoare în Ucraina din 24 februarie 2022, ziua invaziei ruse.
Constituția Ucrainei prevede că președintele își exercită atribuțiile până la preluarea funcției de către succesorul ales, ceea ce contrazice teza propagandistică potrivit căreia prelungirea exercitării atribuțiilor l-ar transforma automat într-un uzurpator.
În Rusia, legea marțială nu a fost introdusă la nivel național. Vladimir Putin a instituit-o în octombrie 2022 în cele patru regiuni ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, fără a le controla integral; în alte regiuni ale Federației Ruse au fost instituite niveluri mai reduse de reacție și alertă. Mai mult, în 2023, Rusia și-a modificat legislația astfel încât alegerile să poată fi organizate, prin decizia Comisiei Electorale Centrale și după consultarea Ministerului Apărării și FSB, inclusiv în teritorii aflate sub lege marțială.
În același timp, Moscova nu a declarat oficial război Ucrainei și continuă să prezinte invazia drept o „operațiune militară specială”, deși forțele sale desfășoară din februarie 2022 operațiuni militare de amploare pe teritoriul ucrainean. Adunarea Generală a ONU a calificat acțiunile Rusiei drept agresiune împotriva Ucrainei. Prin urmare, Rusia organizează alegeri deoarece nu a instituit legea marțială pe întreg teritoriul său și și-a adaptat legislația pentru a permite scrutinul chiar și în zone aflate sub lege marțială. Ucraina, în schimb, este sub lege marțială la nivel național și depune toate eforturile pentru a rezista în fața invaziei.
Un scrutin trebuie să fie liber și reprezentativ, nu doar formal organizat
Propaganda reduce alegerile la simpla deschidere a secțiilor de vot. În cazul Ucrainei, problema este însă asigurarea dreptului la vot pentru o populație afectată de război. Aproximativ 5,9 milioane de refugiați ucraineni se află peste hotare, iar circa 3,7 milioane de persoane erau strămutate în interiorul țării. Lor li se adaugă militarii aflați pe front sau în unități militare, locuitorii teritoriilor ocupate și populația comunităților aflate sub bombardamente ori în apropierea liniei frontului.
Organizarea imediată a alegerilor ar necesita mecanisme pentru votul milioanelor de cetățeni aflați în străinătate, actualizarea registrelor electorale, participarea militarilor fără afectarea securității, delimitarea zonelor sigure pentru vot și garantarea accesului candidaților și presei la alegători.
Autoritățile ucrainene pregătesc deja cadrul pentru primele alegeri de după încetarea legii marțiale. În 2026, un grup de lucru al Radei Supreme, la care participă reprezentanți ai partidelor, Comisiei Electorale Centrale, Guvernului, structurilor de securitate și societății civile, a analizat securitatea secțiilor, votul militarilor, participarea cetățenilor din străinătate și alte probleme ale scrutinului postbelic. În mai 2026, grupul a ajuns la concluzia că alegerile nu pot fi organizate sub lege marțială.
Consiliul Europei a identificat aceleași dificultăți și a subliniat necesitatea garantării drepturilor electorale ale persoanelor strămutate, militarilor și cetățenilor aflați în străinătate, precum și soluționarea problemelor de securitate înaintea alegerilor postbelice.
În plus, scrutinul rus invocat de Șeremet drept demonstrație a „democrației” nu oferă un standard care poate fi transferat. OSCE a criticat Moscova pentru că nu a invitat observatori internaționali la alegerile parlamentare din 2026, iar competiția politică a avut loc cu restricții asupra opoziției și candidaților anti-război.
Organizarea formală a unor alegeri în Ucraina ar crea noi probleme de legitimitate. Există și obstacole tehnice evidente: nu pot fi amenajate secții de vot în tranșee sau în localități aflate sub atacuri cu drone și rachete, iar accesul egal la informație, campania electorală și competiția dintre candidați sunt greu de garantat într-un stat care își concentrează resursele asupra respingerii unei agresiuni externe. Aceste probleme trebuie soluționate înaintea scrutinului. Democrația nu înseamnă doar organizarea votului, cu rezultate cunoscute dinainte, ca în cazul Rusiei, ci și competiție reală, libertatea de a critica puterea, acces la informații și garanția că voturile sunt numărate corect. Ucraina nu ar câștiga legitimitate imitând un scrutin formal, desfășurat fără aceste garanții.
CONTEXT: Alegerile pentru Duma de Stat s-au desfășurat în perioada 18–20 septembrie 2026, fiind primul scrutin parlamentar rus după declanșarea invaziei la scară largă împotriva Ucrainei. Potrivit rezultatelor comunicate de Comisia Electorală Centrală, Rusia Unită a obținut aproximativ 58% din voturi și o majoritate de peste două treimi în Duma de Stat. Celelalte formațiuni parlamentare au obținut rezultate mult mai reduse, iar participarea oficială la scrutin a fost de aproximativ 59%.
Scrutinul a fost criticat pentru restrângerea competiției electorale, blocarea majorității candidaților anti-război, inclusiv excluderea partidului „Iabloko” de pe lista federală, precum și pentru refuzul autorităților ruse de a invita observatorii OSCE. UE a condamnat organizarea scrutinului în Crimeea și în teritoriile ocupate din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson.
Mihail Șeremet, autorul declarațiilor preluate de presa pro-Kremlin, este prezentat de autoritățile ruse drept deputat din „regiunea Crimeea”. Crimeea este, însă, teritoriu ucrainean ocupat de Federația Rusă în 2014, iar această anexare nu este recunoscută de Ucraina, UE și majoritatea comunității internaționale. Vladimir Putin se află la vârful puterii în Rusia din 2000, ca președinte sau premier, în timp ce Ucraina a avut în aceeași perioadă mai multe alternanțe la conducerea statului – de la Leonid Kucima la Viktor Iușcenko, Viktor Ianukovici, Petro Poroșenko și Volodimir Zelenski – precum și numeroase schimbări de guvern.
Verifică sursele:
