Directorul acestuia, Luis Ovidiu Popa, citat de mass-media autohtonă, a amintit că proiectul de creare de ghiduri audio în ucraineană pentru diverse instituţii de cultură din lume a fost iniţiat de prima doamnă a Ucrainei invadate de trupele ruse, Olena Zelenska.
„Ceea ce era doar o iniţiativă de diplomaţie culturală, astăzi a ajuns să aibă utilitate practică foarte mare, pentru că toţi cetăţenii ucraineni care sunt în România din motive atât de triste vor avea ocazia să poată înţelege muzeul nostru în limba lor nativă” - a mai spus directorul.
Secretarul de stat în ministerul român al Culturii Diana Baciuna a amintit, în context, că, anul trecut, Ucraina vecină a recunoscut oficial limba română ca limbă a minorităţii române, renunţând la definiţia de limbă moldovenească în documentele sale oficiale.
Ea afirmă că „acesta este un pas în respectarea drepturilor româneşti în Ucraina, în deplin acord cu realitatea lingvistică şi ştiinţifică”.
Potrivit agenţiei pentru refugiaţi a Naţiunilor Unite (UNHCR), statul român a eliberat 195.451 de permise de protecţie temporară pentru cetăţeni din Ucraina, din martie 2022, la puţin timp după declanşarea invaziei ruseşti, şi până în prezent.
Dintre aceştia, 27% sunt pentru copii - aproximativ 53.000.
Protecţia temporară este un mecanism de urgenţă, care permite persoanelor strămutate să se bucure de drepturi armonizate în întreaga Uniune Europeană: dreptul de şedere, accesul la piaţa muncii, asistenţă medicală şi accesul la sistemul de învăţământ în cazul beneficiarilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani.
