Le cere decidenților de la Kiev consultări regulate, transparente şi substanţiale cu reprezentanţii minorităţii române.
Acestea atrag atenţia că un proiect de lege înregistrat în parlamentul ucrainean poate afecta grav învăţământul în limba maternă.
Curtea Constituțională a respins sesizarea prin care deputații Partidului Socialiștilor au contestat condiția din Codul electoral care prevede că persoanele care candidează la funcția de bașcan trebuie să cunoască limba română.
Ilia Uzun, bașcanul interimar al Găgăuziei, a declarat că statul nu ar fi făcut „absolut nimic” pentru predarea limbii române în regiunea autonomă. Totuși, această afirmație vine în contradicție cu datele Ministerului Educației și Cercetării: statul a finanțat cursuri gratuite de limba română, programe pentru cadre didactice și copii, materiale didactice și alte proiecte de care au beneficiat, printre alții, și locuitorii din Găgăuzia.
Tot în acest an, 60 de copii din UTA Găgăuzia și din raionul Taraclia au participat, în premieră, la Taberele ARC.
Recenta reforma electorală care vizează regiunea autonomă găgăuză este doar un prim pas, mic, în revizuirea la care ar trebui să fie supusă Legea privind statutul juridic special al UTA Gagauz-Yeri, adoptată în 1994, ce conține prevederi vagi și ambigue, pe care autoritățile regionale le folosesc deseori în detrimentul statului nostru. De respectivele lacune a profitat întotdeauna Rusia, în timp ce toate guvernările de la Chișinău din ultimii 35 de ani, din varii și neînțelese motive, nu s-au arătat interesate să schimbe această stare de lucruri. Sunt opiniile lui Mihail Sirkeli, fondator al portalului de știri independent nokta.md de la Comrat și președinte al Asociației Presei Independente din Republica Moldova, formulate într-un interviu pentru Veridica.md.
Putin șochează din nou, recunoscând, în al cincilea an de război, că adevărata cauză a invaziei armatei ruse în Ucraina e alta, decât cea pe care a invocat-o de nenumărate ori până acum. „Demilitarizarea și denazificarea, apărarea rușilor din Donbas” a fost „frunza” de acoperit goliciunea animalică, ghearele și colții fioroși. La întâlnirea cu un grup de profesori, pe 29 august a.c., el a vorbit, nitam-nisam, despre orcile ucigașe care înfulecă urșii polari „ca pe niște peștișori” și necesitatea de a le povesti copiilor despre lanțul trofic (alimentar), „ca ei să înțeleagă în ce lume trăim și de ce Rusia desfășoară operațiunea militară specială”.
La Budapesta, va organiza evenimentul multidisciplinar “Moştenire şi Continuitate: Ziua Limbii Române şi Dialog Cultural”, compus dintr-un recital extraordinar de nai susţinut de maestrul Constantin Moscovici, una dintre cele mai cunoscute personalităţi ale muzicii din Republica Moldova.
Participarea publicului în Aula Academiei de la București este liberă, iar sesiunea festivă va fi transmisă în direct pe canalul YouTube al forului ştiinţific şi de cultură.
Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care prevede creșterea ponderii programelor TV în limba română și a conținutului autohton în spațiul audiovizual.
De ce o mare parte dintre vorbitorii de limbă rusă din Republica Moldova refuză și astăzi, după 35 de ani de independență a statului nostru, să învețe limba română? Care ar trebui să fie atitudinea etnicilor români în comunicarea cu aceștia și de ce autoritățile evită de cele mai multe ori să abordeze problema respectivă? Veridica.md a discutat despre aceste lucruri cu profesorul universitar Constantin Șchiopu, doctor habilitat în filologie și științe ale educației.
La începutul secolului al XX-lea, cu aproape un sfert de secol până la formarea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești, autoritățile țariste, în special cele responsabile de învățământ și Biserică, au lansat și promovat ideea existenței unei limbi „moldovenești”, „adevărate”, distincte de limba română, o limbă „falsă”, în opinia lor. Principalul obiectiv al acestei narațiuni false, în limbajul actual, era că Imperiul Rus urmărea pe această cale să slăbească legăturile culturale și identitare ale populației basarabene cu spațiul românesc și să prevină o mișcare unionistă, percepută drept o potențială amenințare separatistă.
Peste 3.000 de elevi alolingvi susțin examenul de bacalaureat la limba română.
Guvernarea încearcă să priveze opoziția de drepturile sale fundamentale, să preia controlul complet asupra procesului legislativ și să aplice planul privind lichidarea statului moldovean, potrivit deputatului Mark Tkaciuk
Modificările la Codul cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului prevăd că limba de lucru în legislativ este limba română.
Peste 400 de mii de etnici români trăiesc în țara vecină.
Românii din nordul Bucovinei apreciază că „e un demers foarte bun”.
Peste 8.500 de persoane vor beneficia în anul 2026 de cursuri gratuite de limbă română, cu finanțare de la bugetul de stat.
Scopul e facilitarea integrării lor lingvistice şi educaţionale.
După declanşarea invaziei ruseşti, statul român a eliberat aproape 200 de mii de permise de protecţie temporară pentru cetăţeni din Ucraina vecină.
Aceştia au avertizat că numeroase licee cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi vor dispărea la 1 septembrie 2027.
Sunt 105 ani de la fondarea Societăţii scriitorilor români din Basarabia.
Vor fi organizate cursuri deschise de limba română (nivel începător şi intermediar), precum şi un program de evenimente culturale dedicate promovării limbii şi culturii române în mediul universitar britanic.
El aminteşte că în anii dictaturii comuniste a scrie sau a citi o carte reprezenta un risc.
E a treia lui vizită în statul vecin de la preluarea mandatului, după cea oficială de pe 10 iunie şi cea privată de pe 8 august.
Pe 1 septembrie 1989, la numai o zi după adoptarea la Chișinău a unei serii de legi cu privire la limba română, la Tiraspol ziarul local, „Бастующий Тирасполь” / „Tirapolul în grevă”, a început să publice un pretins reportaj „Трансильвания, дело совести”/ „Transilvania, o chestiune de conștiință”.
Numai în nordul Bucovinei, „sunt peste 180.000 de cetăţeni ucraineni care vorbesc limba română şi mă bucur să mă întâlnesc cu ei astăzi” - a declarat șefa diplomației de la București, Oana Ţoiu.
Victor Chirilă: Prețul unei guvernări antieuropene va fi renunțarea de către R. Moldova la suveranitatea și independența sa.
Sloganul Maiei Sandu din campania prezidențială din 2020 a fost „E vremea oamenilor buni!”. Era a doua campanie, după cea pierdută în fața lui Igor Dodon din 2016.
Cel puțin șase posturi de televiziune, TVR – Moldova, Moldova1, ProTV, TV8, Jurnal TV și Noroc TV, au început să fie transmise prin cablu în regiunea separatistă Transnistreană, a anunțat președintele Parlamentului, Igor Grosu, într-un interviu la TVR Moldova.
Recensământul din anul 2024 a arătat că în Republica Moldova locuiesc în permanență 2,4 milioane de oameni. În mod tradițional, cele mai așteptate date au fost cele cu privire la componența etnică a populației și la limba vorbită, inclusiv ce procent din populația majoritară se identifică drept români și ce procent drept moldoveni; câți dintre ei consideră că vorbesc limba română și câți moldoveneasca?
