Un sfert (25,5%) dintre români au încredere foarte multă sau destul de multă în Justiţie, aproape trei sferturi (70%) declară că au destul de puţină, foarte puţină sau nu au deloc, în timp ce 4% nu ştiu sau nu răspund - relevă cel mai nou sondaj realizat de INCOP Research şi citat de mass-media.
Electorate cu percepţii diferite
Potrivit cercetării sociologice, votanţii PSD (la co-guvernare) şi AUR (în opoziţie), persoanele cu vârsta între 18 şi 44 de ani, cei cu educaţie primară sunt categoriile de populaţie care au un nivel de încredere în Justiţie ceva mai mare decât media populaţiei.
Au un nivel de neîncredere în Justiţie mai mare decât media populaţiei în special votanţii USR (la co-guvernare), persoanele de peste 60 de ani, cei cu educaţie superioară şi locuitorii din urbanul mare.
Două treimi cred că sistemul nu este independent de influenţe politice
Datele arată că 92,3% dintre participanţii la sondaj cred că este foarte important sau destul de important ca România să aibă un sistem de Justiţie independent (73,7% consideră că este foarte important, iar 18,6% cred că este destul de important).
Doar 3,5% dintre români cred este deloc important sau destul de neimportant ca ţara să aibă un sistem independent de Justiţie (1,3% destul de neimportant, iar 2,2% deloc important), în timp ce 4,2% nu ştiu sau nu răspund la întrebare.
Aproape un sfert (23,7%) dintre cei intervievaţi cred că sistemul de Justiţie din România este independent de influenţe politice, în timp ce 67,4% consideră că nu.
8,6% nu ştiu, iar 0,4% nu răspund.
Întrebaţi în ce măsură cred că legea este aplicată în mod egal pentru toţi cetăţenii, 5,7% dintre cei chestionaţi spun că în foarte mare măsură (faţă de 12,6% în aprilie 2025), 10,9% în destul de mare măsură (faţă de 17,2% în aprilie 2025).
Datele au fost culese în perioada 12 - 15 ianuarie, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Neîncrederea nu vine din dezinteres, ci din aşteptări ridicate
Potrivit directorului INSCOP Research, Remus Ştefureac, datele arată o ruptură structurală între ataşamentul normativ faţă de ideea de Justiţie independentă şi experienţa concretă a cetăţenilor, care percep sistemul ca fiind vulnerabil la influenţe externe şi inechitabil în funcţionare.
„Se conturează un paradox sociologic: tocmai grupurile mai educate, urbane şi mai conectate la viaţa publică sunt cele mai critice, semn că neîncrederea nu vine din dezinteres, ci din aşteptări ridicate şi evaluări informate. Evoluţia negativă a percepţiei privind aplicarea egală a legii indică o eroziune accelerată a legitimităţii instituţionale, cu potenţial de a alimenta fie un sentiment de revoltă, fie cinism civic, resemnare şi retragere din participarea democratică. În ansamblu, Justiţia este percepută mai degrabă ca un ideal necesar decât ca o realitate funcţională, ceea ce reprezintă un risc major pe termen mediu pentru coeziunea socială şi încrederea în statul român” – a conchis sociologul Remus Ştefureac.
