Din echipă fac parte politicieni de stânga și personaje neînregimentate politic.
Restul ministerelor vor fi conduse de personaje neînregimentate politic, specialiști agreați de președintele Nicușor Dan.
88% apreciază că România se îndreaptă într-o direcţie greşită.
47 de procente ar agrea varianta alegerilor parlamentare anticipate.
Vasile Costiuc, liderul Partidului Democrația Acasă, merge pe urmele lui Dodon? Această întrebare ne-o punem în legătură cu declarația sa de după recentele incidente cu dronele rusești, în special cea care a ucis doi cetățeni ucraineni și a rănit un vameș moldovean în Starokazacie, la frontiera moldo-ucraineană.
Doar cinci formațiuni ar atinge pragul electoral necesar pentru accesul în Legislativ.
În anul 2026, subiectul unionismului a revenit în centrul discursului public din Republica Moldova, dar și din România. Totul a pornit de la un interviu acordat de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, podcastului britanic „The Rest Is Politics: Leading”, în care ea a declarat că ar vota „da” la un eventual referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România.
În intențiile de vot, partidele majore sunt despărțite de numai câteva procente.
USR susține că ținta e liderul său, primarul de la Timișoara, Dominic Fritz, dar amendamentul vizează peste 120 de oameni.
Incredibil: Putin e dispus să împartă prada teritorială ucraineană cu Polonia, Ungaria și România. El provoacă aceste țări să-și revendice teritoriile ocupate de armata roșie, anexate de Uniunea Sovietică și incluse în componența RSS Ucrainene, în anii 1939-40. Acest lucru vorbește despre impasul și disperarea extremă a președintelui rus în al cincilea an de război, care a crezut în mod stupid că va ajunge la Kiev „în 2-3 zile”, atunci când a pornit iraționala, anacronica „operațiune militară specială” în Ucraina.
Armata și Biserica au, în continuare, cea mai bună imagine în percepția publică.
Aproape jumătate cer demisia primarului liberal Ciprian Ciucu, acuzat de fapte de corupţie.
În ajun, virtuala echipă executivă condusă de liberalul dizident Adrian Veştea nu a primit votul de încredere din partea Parlamentului.
De-acuma o zis că o să aleagă un alt președinte al Mitropoliei Basarabiei, cum s-ar numi din punct de vedere juridic, și eu am o propunere bine pusă la punct, ca să nu zic chiar înțeleaptă. Dacă pornim de la gândul că vrei, nu vrei, postul ista trebuie să fie ocupat numaidecât de un popă, există numai o șansă interesantă, da’ dreaptă.
În timp ce concetățenii noștri discută cu pasiune rezultatele Eurovisionului, consecințele inundațiilor de sâmbătă seara sau câți bani au lăsat moștenire părinții procurorului general, vecinii ucraineni sunt atacați cu mii de drone și rachete hipersonice, care lovesc fără discernământ în blocuri, centre comerciale, stații de metro, oficii poștale, teatre, muzee, biblioteci, universități, biserici, mănăstiri... Iar Lavrov îi sperie satanic, suprarealist, pe diplomații străini că trebuie să fugă din Kiev căci vor urma lovituri și mai devastatoare. Dar ce să facă localnicii?
Majoritatea senatorilor și deputaților invitați pentru joi la discuții au fost aleși, în decembrie 2024, pe listele formațiunilor populiste SOS și POT.
Liberalii i-ar fi devansat pe social-democraţi.
Biserica şi Armata rămân instituţiile cu cea mai mare cotă de încredere.
Moţiunea a fost votată de 281 de senatori şi deputaţi – un număr record pentru episoade similare din politica românească postcomunistă.
Marți se votează moțiunea de cenzură contra guvernului minoritar, declarat pro-occidental, condus de liberalul Ilie Bolojan.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obţine 34% din voturi.
Curtea Constituțională a stabilit că hotărârea respectivă a parlamentului îşi încetează efectele juridice.
Devalorizarea, fără precedent în ultimul an, survine pe fondul incertitudinilor politice.
E semnată de peste 250 de senatori și deputați.
Are 37% din opțiuni, mai mult ca PSD și PNL la un loc.
Opoziția naționalistă continuă să conducă în intențiile de vot.
Inițiatorii o acuză că ar bloca proiecte energetice strategice realizate în proporţie de peste 90%.
Opoziţia naţionalistă continuă să conducă în intenţiile de vot.
Acestuia i se reproșează riscul ca România să nu încaseze integral toate tranşele Planului Național de Redresare și Reziliență.
AUR (opoziţia naţionalistă) afirmă că „identitatea românească pare să-l deranjeze”.
Inițiatorii spun că diplomația de la București e ruptă de realitatea economică a țării.