Claudia Sheinbaum, prima femeie preşedinte a Mexicului, cea mai mare ţară hispanofonă din lume, a depus ieri jurământul pentru un mandat de şase ani. Fosta primăriţă a capitalei Ciudad de Mexico va trebui să se confrunte cu flagelul violenţei legate de droguri, potrivit presei internaţionale.
Scor istoric obţinut în scrutinul prezidenţial
În luna iunie, Claudia Sheinbaum a câştigat alegerile prezidenţiale cu aproape 60% din voturi sub umbrela partidului de stânga aflat la guvernare, Mişcarea de Regenerare Naţională (MORENA) şi a aliaţilor săi. Cu aproape 36 de milioane de voturi, ea a obţinut cel mai bun scor din istoria ţării, susţinută de popularitatea preşedintelui în exerciţiu. MORENA şi aliaţii săi au o majoritate clară în Parlament, ce le permite să modifice Constituţia fără opoziţie.
Lupta cu traficanţii de droguri
În discursul pronunţat cu ocazia învestiturii, ea a repetat metoda pe care o consideră eficientă în gestionarea problemei explozive a securităţii şi a luptei împotriva violenţei legate de droguri: „mai multe informaţii şi investigaţii, întărirea Gărzii Naţionale, mai multă coordonare între autorităţi, zero impunitate.” Astfel, a anunţat Sheinbaum, Garda Naţională va trece sub controlul Ministerului Apărării, potrivit unei legi promulgate luni de preşedintele Lopez Obrador, atunci încă în exerciţiu.
Probleme majore la preluarea mandatului
În Mexic s-au înregistrat peste 400.000 de morţi şi aproximativ 100.000 de dispăruţi, de când fostul preşedinte, Felipe Calderon, a implicat armata în combaterea cartelurilor de droguri în decembrie 2006, ce a avut drept efect înmulţirea numărului grupărilor mafiote armate. Claudia Sheinbaum preia puterea şi în mijlocul unei controverse provocate de o reformă a puterii judiciare, aprobată şi promulgată de predecesorul său. Caz aproape unic în lume, această reformă prevede alegerea judecătorilor prin vot popular, începând din iunie 2025.
După discursul în faţa Congresului, preşedinta Sheinaum şi-a primit oaspeţii la prânz la Palatul Naţional, sediul preşedinţiei. Printre oaspeţi s-au numărat preşedintele brazilian Luis Inacio Lula da Silva, preşedintele columbian Gustavo Petro şi preşedintele chilian Gabriel Boric. Fosta primăriţă preia ştafeta preşedinţiei de la mentorul său, Andres Manuel Lopez Obrador, care părăseşte puterea cu o popularitate de peste 70%.
