Antonio José Seguro este urmat de liderul de extremă dreaptă André Ventura, potrivit exit poll-urilor.
După un an electoral complicat, 2025, încheiat cu o nouă victorie a forțelor pro-europene, în pofida presiunilor și a banilor aruncați de Moscova, 2026 se conturează a fi aparent un an mai liniștit pentru Republica Moldova. Este un an în care cei care au câștigat ultimele scrutine vor trebui să demonstreze că nu vin doar cu promisiuni frumoase despre un viitor european, ci și cu rezultate concrete. Totuși, această liniște este mai degrabă una de suprafață.
Instanța le-a găsit vinovate după ce ar fi oferit bani alegătorilor pentru a influența votul la Referendumul Constituțional și la alegerile prezidențiale.
Acesta a obținut aproximativ 58,3% din voturi, contra 41,7% pentru Jeannette Jara, reprezentanta coaliției de stânga.
Va rămâne la putere doar un an, înainte de alegerile generale din octombrie 2026.
Ea pledează pentru reunificarea insulei.
Potrivit legii, proclamarea rezultatului nu poate fi făcută înainte de anunțul Consiliului Constituțional.
Paul Biya, în vârstă de 92 de ani, candidează pentru al optulea mandat.
Vitalie Pârlog, reținut în Franța, în dosarul Interpol, nu a fost ministru al Justiției atunci când a fost, dar altădată, atunci când n-a fost. În 1997, ex-ministrul Apărării Valeriu Pasat a dat pe degeaba americanilor 21 de avioane MIG-29, prejudiciind grav statul, și el nu a fost achitat în acest dosar, în care a fost achitat.
Posibil candidat la președinția Columbiei, acesta a fost împușcat în cap, în iunie.
Actualul vicepreședinte al SUA ar putea candida în tandem cu secretarul de stat Marco Rubio.
În același timp, parlamentul a mărit durata mandatului prezidențial și a eliminat turul doi de scrutin.
Doar un președinte ales democratic în Ucraina are dreptul să semneze un acord de pace cu Rusia, potrivit propagandei pro-Kremlin, citând un fost controversat analist CIA.
Atacatorul lui Miguel Uribe a fost prins de forțele columbiene.
Liderul de centru-stânga a câștigat scrutinul prezidențial cu o majoritate covârșitoare.
Victoria unui candidat suveranist, la alegerile prezidențiale din România, care ar fi promovat narațiuni rusești la adresa Uniunii Europene, ar fi reprezentat o mare victorie geopolitică pentru Moscova în războiul său hibrid declanșat contra Occidentului, în particular contra UE.
Puterea de la Chișinău a folosit resurse administrative pentru a influența prezența la vot la alegerile din România, susține oligarul fugar Ilan Șor, aflat în prezent în Rusia.
Acesta a obținut 50,89% din voturile exprimate, cu o prezență la urne de peste 70%.
Primarul pro-european al Varșoviei, Rafal Trzaskowski, și istoricul naționalist Karol Nawrocki sunt umăr la umăr în sondajele privind intențiile de vot.
Îl susține pe primarul pro-european al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, la alegerile prezidenţiale de acolo.
Edilul reales anul trecut, Nicuşor Dan, a câştigat alegerile prezidenţiale.
Votul covârșitor al cetățenilor români din Republica Moldova pentru Nicușor Dan în alegerile prezidențiale din România și ura declanșată de George Simion împotriva basarabenilor; reținerea șefului Biroului Vamal Centru, Iurie Gorea, pentru o mită de 40.000 de dolari, pentru a trece mărfuri în Transnistria, și urcușul acestuia în Serviciul Vamal din 2023; cetățenii moldoveni din lista de sancțiuni a Uniunii Europene împotriva Rusiei și afacerea lor din Republica Moldova sunt evenimentele pe care le vom analiza, pe scurt, în sinteza de săptămâna curentă.
Urmează ca noul şef al statului, Nicuşor Dan, să depună jurământul.
Va putea candidatul pro-european să câștige alegerile într-o țară unde dreapta naționalistă câștigă din ce în ce mai mult teren în preferințele electoratului?
Liderul AUR a acuzat autoritățile de la Chișinău că au folosit resurse administrative pentru a influența alegerile și a afirmat că persoane decedate ar fi votat la scrutinul din 18 mai.
Ministrul Sorin Grindeanu va conduce interimar partidul și va negocia participarea la guvernare.
Potrivit analiștilor, evoluțiile de pe piața valutară le reflectă pe cele din viața politică.
Pentru Republica Moldova alegerile prezidențiale din România au avut o importanță deosebită, întrucât Bucureștiul este principalul partener bilateral al Chișinăului, de susținerea căruia depinde cursul său european.
Doi candidați de extremă dreapta au obținut în total 21,15% din voturi în primul tur de scrutin.
