Ministra finanțelor, Victoria Belous, va candida la funcția de primar general al capitalei la alegerile locale din 2027.
Premierul îndeamnă locuitorii Găgăuziei să voteze la alegerile din 15 noiembrie.
Oraganizația a publicat primul raport de monitorizare a alegerilor din 15 noiembrie 2026 pentru funcția de bașcan al Găgăuziei și pentru Adunarea Populară, semnalând probleme legislative și riscuri legate de utilizarea resurselor administrative, finanțarea campaniei și dezinformarea online.
Alexandru Vornicu invocă motive personale.
Până la 14 octombrie, autoritatea electorală urmează să aprobe modelul, textul buletinului de vot și ordinea candidaților pe buletin.
Primii pretendenți care au inițiat oficial procedura de participare la alegerile din 15 noiembrie sunt Corneliu Dudnic și Alexandr Stoianoglo.
Tensiunile politice și identitare din regiune ar putea fi exploatate în timpul campaniei electorale, potrivit instituției.
Candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei își pot depune actele până pe 6 octombrie.
Pe 21 septembrie începe recepționarea documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de bașcan al Găgăuziei, în cadrul alegerilor din 15 noiembrie.
Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei vor avea loc pe 15 noiembrie, în aceeași zi cu scrutinul pentru Adunarea Populară a autonomiei.
Proiectul urmărește implementarea concluziilor formulate în Adresa Curții Constituționale de după alegerile din octombrie anul trecut, care a cerut consolidarea cadrului electoral în raport cu riscurile generate de dezinformare, ingerințe străine și atacuri hibride în mediul digital, utilizarea noilor tehnologii, inclusiv IA, în propagarea conținutului manipulator și a publicității politice ilegale.
CEC a stabilit că alegerile pentru bașcanul Găgăuziei vor avea loc în aceeași zi cu cele pentru Adunarea Populară.
În intențiile de vot, partidele majore sunt despărțite de numai câteva procente.
Găgăuzia va avea alegeri pentru funcția de bașcan după condamnarea Evgheniei Guțul.
Un proiect de modificare a Codului Electoral, înregistrat la Parlament, propune crearea unui Consiliu Electoral Central al Găgăuziei, care va organiza alegerile regionale și va funcționa ca autoritate electorală permanentă în Găgăuzia.
Hotărârea Curții Constituționale privind alegerile din Găgăuzia a fost în centrul discuțiilor.
Decizia a fost luată în lipsa actelor normative necesare organizării scrutinului.
Alexandru Vornicu are 37 de ani, este jurist și conduce Primăria Stăuceni din noiembrie 2019.
Ea a acumulat 51,23% din voturi în turul doi al alegerilor locale noi. Contracandidatul său, independentul Alexandr Borimecicov, a obținut 48,77%.
Acesta a acumulat 57,88% din voturi, în timp ce contracandidatul său, Sergiu Aga, din partea Partidului Politic Liga Orașelor și Comunelor, a obținut 42%.
În municipiul Orhei, în orașul Taraclia și în comuna Rusești Noi, raionul Ialoveni, astăzi are loc turul doi al alegerilor locale noi pentru funcția de primar.
Locuitorii din Taraclia vor reveni la urne pe 31 mai pentru a-și alege primarul, după un prim tur în care niciun candidat nu a depășit pragul de 50%.
Candidatul independent Ramiz Ansarov și Sergiu Aga, reprezentantul Partidului Liga Orașelor și Comunelor, se vor confrunta în turul doi al alegerilor pentru funcția de primar al municipiului Orhei.
Anterior, CEC a constatat implicarea acestuia în activitățile fostului partid Șor, declarat neconstituțional.
Curtea de Apel Nord a admis recursul depus de CEC. Decizia, contestată la Curtea Supremă de Justiție.
CEC a constatat implicarea lui Victor Perțu în activitățile Partidului „Șor” declarat neconstituțional.
Mass-media din Regatul Unit scriu că scrutinul ar urma să dea o lovitură uriașă partidului laburist al premierului Keir Starmer.
Eliminarea din cursa electorală a candidatului Partidului „Democrația Acasă” la primăria Orhei a fost un ordin politic executat de Comisia Electorală Centrală, scriee portanul „Enewsmd”.
Partidul Comuniștilor a decis să nu acorde sprijin politic candidatului.
Comisia a constatat existența unui bloc electoral camuflat între Partidul „Democrația Acasă” și partidul „Șor” declarat neconstituțional.
Dialogul politic între putere și opoziție a fost în Republica Moldova, dintotdeauna, unul deficitar. De acest lucru, începând cu 2009, a încercat să profite Rusia care s-a implicat activ și a râvnit (și râvnește în continuare), prin intermediul partidelor pro-Kremlin, să deturneze cursul european al Republicii Moldova.
