În căutare de investitori, prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a contribuit involuntar la readucerea în atenția publică a unui oligarh rus, Igor Makarov, cunoscut în trecut pentru relații economice controversate la Chișinău. Makarov și-a făcut apariția – întâmplător sau nu – la unul dintre cele mai credibile și urmărite posturi de televiziune din Republica Moldova. În cadrul unei emisiuni, acesta a declarat că este interesat să investească în sectorul energetic moldovenesc.
Războiul din Ucraina a ajuns, în 2026, într-un blocaj militar-strategic, transformându-se într-un război de uzură prelungit. Pentru că niciuna dintre taberele beligerante nu dispune, în prezent, de resursele necesare pentru o străpungere decisivă a apărării adverse, ofensivele majore de amploare au fost înlocuite cu lupte locale pe anumite porțiuni ale liniei frontului.
Alegerile pentru funcția de bașcan (guvernator) și cele ale deputaților din Adunarea Populară (parlamentul local) a regiunii autonome găgăuze, care vor avea loc concomitent pe 15 noiembrie a.c., pot deveni o șansă pentru depășirea crizei politice din regiune, ce durează de aproape un an.
În anul 2026, subiectul unionismului a revenit în centrul discursului public din Republica Moldova, dar și din România. Totul a pornit de la un interviu acordat de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, podcastului britanic „The Rest Is Politics: Leading”, în care ea a declarat că ar vota „da” la un eventual referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România.
După peste 30 de ani de confuzie politico-juridică, relația dintre autoritatea publică centrală de la Chișinău și autonomia locală de la Comrat intră într-o nouă fază – încadrarea regiunii găgăuze în structurile instituționale ale statului unitar Republica Moldova, în conformitate cu art.1(1) al legii fundamentale. Confuzie politico-juridică care a existat până acum i-a permis regiunii autonome găgăuze să se comporte ca un stat în cadrul altui stat.
Parlamentul de la Chișinău a votat, pe 21 iulie a.c., noul guvern, în frunte cu premierul Vasile Tofan, și programul acestui cabinet de miniștri. Programul respectiv, intitulat „Economie europeană, stat eficient”, are 147 de pagini. Obiectivul său strategic este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în anul 2030. Programul are patru compartimente: 1) Viziunea – ambiția pentru Moldova; 2) Realitatea de la care pornim – provocări structurale; 3) Cinci priorități ale guvernării; 4) Politici sectoriale.
Treptat, narațiunea despre unire s-a transformat într-un „Plan B” de integrare europeană a Republicii Moldova, pentru cazul în care, din varii motive, aderarea Chișinăului la UE va deveni imposibilă.
Rusia a lansat la Chișinău un nou proiect revizionist, îndreptat atât împotriva Ucrainei, cât și a României, singurii vecini pe care îi are Republica Moldova. Fosta candidată la președinția Republicii Moldova afiliată rețelei Șor, Victoria Furtună, a devenit în luna martie a.c. președinta a Partidului „Moldova Mare”.
Victoria unui candidat suveranist, la alegerile prezidențiale din România, care ar fi promovat narațiuni rusești la adresa Uniunii Europene, ar fi reprezentat o mare victorie geopolitică pentru Moscova în războiul său hibrid declanșat contra Occidentului, în particular contra UE. În mod special, victoria unui suveranist în România ar fi fost și un imbold puternic pentru partida pro-rusă din Republica Moldova în perspectiva alegerilor parlamentare din 28 septembrie a.c., scrutin de o importanță majoră pentru parcursul european al Chișinăului, dar și pentru planurile geopolitice ale Kremlinului în sud-estul Europei.
Revenirea în politică a lui Marian Lupu după autoexilul de la Curtea de Conturi și preluarea unui partid de către controversata politiciană Victoria Furtună reprezintă poziționări în perspectiva alegerilor parlamentare din a doua jumătate a anului 2025, care sunt cruciale pentru proiectul european al Chișinăului. În actualul context politic din Republica Moldova, spectrul partidelor se împarte în stânga pro-rusă, centrul suveranist și dreapta proeuropeană.
În urma discuțiilor cu SUA din Arabia Saudită, din 11 martie, Ucraina și-a arătat disponibilitatea de a accepta o încetare totală a focului în războiul cu Rusia pentru 30 de zile. Această decizie a Ucrainei a fost salutată de către SUA și UE, iar președintele american Donald Trump a declarat că este gata să-l invite din nou la Casa Albă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În același timp, Trump și-a arătat încrederea că Rusia va accepta această înțelegere dintre SUA și Ucraina. După câteva zile de așteptare, președintele rus, Vladimir Putin, a venit cu un răspuns evaziv, în termeni diplomatici răspunsul liderului rus, ambalat într-un „da” condiționat, trebuie privit, de fapt, ca „nu”.
În primul discurs din noul mandat în care s-a adresat Congresului, Donald Trump a menționat Republica Moldova, într-un context care poate fi considerat negativ. Referindu-se la programele implementate în mai multe țări de către Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în timpul administrației Biden, Trump a enumerat și statul nostru, despre care a spus că a primit 32 de milioane de dolari pentru „o operațiune de propagandă de stânga”, bani care în realitate au mers pentru dezvoltarea presei libere din Republica Moldova. Trecând peste inexactitățile din discursul lui Trump, marea întrebare este cum va arăta în următorii patru ani relația moldo-americană?
Votul din 28 septembrie a.c. a fost o remarcabilă victorie a Republicii Moldova, a treia la număr după referendumul pentru integrarea europeană și alegerile prezidențiale din 2024. Rezultatele scrutinului reprezintă un manifest european al societății moldovenești și un răspuns exemplar al autorităților moldovene la acțiunile hibride ale Rusiei împotriva Republicii Moldova.
NICOLAE NEGRU, comentator politic, editorialist Veridica: Calea spre UE e deschisă pentru următorii patru ani: PAS a obținut majoritatea parlamentară de 55 de mandate și poate forma de sine stătător guvernul. De menționat că pentru integrarea europeană au votat majoritatea absolută a cetățenilor, atât cei din interiorul cât și din afara Republicii Moldova.
Alegerile parlamentare din 28 septembrie a.c. sunt cruciale pentru viitorul european al Republicii Moldova, chiar dacă forțe proruse, oligarhice sau, pur și simplu, frustrate de actuala putere proeuropeană, încearcă să minimizeze importanța acestui scrutin.
Partidul Nostru este unul din actorii politici creditați în sondaje cu șanse de accedere în Parlament. Formal, acest partid își are originile încă în 1994, când a fost înregistrat cu denumirea de Partidul Țărănesc Creștin Democrat din Moldova.
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), alături de Platforma Demnitate și Adevăr, au fost principalele formațiuni politice care au contribuit la demontarea regimul oligarhic din Republica Moldova.
Înfrânte, dar nu răpuse, elementele oligarhice moldovenești, între timp ajunse în slujba Moscovei, s-au activizat vizibil în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Intenția lor este clară – să revină după 28 septembrie, într-o formulă sau alta, la guvernarea Republicii Moldova.