După turul II al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie a.c., ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, a fost convocat de Ministerul rus de Externe, unde i-a fost prezentată o notă de protest față de pretinse „acțiuni discriminatorii ale Chișinăului față de observatorii ruși”, atât la referendum, cât și la cel de-al doilea tur alegerilor prezidențiale.
Duminică, pe 3 noiembrie, vor avea loc unele dintre cele mai importante alegeri pentru parcursul european al Republicii Moldova – turul II al scrutinului prezidențial. Importanța unui președinte proeuropean pentru continuarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova este incontestabilă. Moscova face tot posibilul ca la Chișinău viitorul președinte să fie unul mai puțin european (de fapt, antieuropean).
Imediat după turul I al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024, cei doi finaliști ai cursei pentru funcția de șef al statului au convenit asupra organizării unor dezbateri televizate între ei. În foarte scurt timp, însă, organizarea dezbaterilor a deraiat în dispute legate de numele persoanei care urma să le modereze. În cele din urmă, s-a decis ca Maia Sandu și Alexandr Stoianologlo să aibă o dezbatere fără moderator, iar cei doi să-și adreseze reciproc câte 10 întrebări.
Referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova, care se va desfășura pe 20 octombrie a.c., concomitent cu alegerile prezidențiale, poate avea câteva rezultate, cu impact asupra evoluției sau involuției parcursului european al Chișinăului. Trebuie precizat, însă, că indiferent de rezultatul referendumului, continuitatea și profunzimea direcției europene de dezvoltare a Republicii Moldova va fi decisă, totuși, la alegerile parlamentare de anul viitor.
Războiul din Ucraina este cea mai mare amenințare la adresa securității de pe continentul european după cel de al doilea război mondial și, totodată, este o provocare de ordin geopolitic și existențial pentru Uniunea Europeană ca proiect comunitar.
La alegerile prezidențiale din 20 octombrie a.c. vor participa 11 candidați, dintre care șase sunt reprezentanți ai unor partide politice, iar cinci s-au declarat independenți. Cum arată, însă, oferta electorală a acestor candidați? Cu ce programe au venit ei în fața alegătorilor? Iată o scurtă prezentare a programelor celor 11 candidați, în ordinea în care au fost înregistrați la Comisia Electorală Centrală.
Alegerile parlamentare din 28 septembrie a.c. sunt cruciale pentru viitorul european al Republicii Moldova, chiar dacă forțe proruse, oligarhice sau, pur și simplu, frustrate de actuala putere proeuropeană, încearcă să minimizeze importanța acestui scrutin.
Partidul Nostru este unul din actorii politici creditați în sondaje cu șanse de accedere în Parlament. Formal, acest partid își are originile încă în 1994, când a fost înregistrat cu denumirea de Partidul Țărănesc Creștin Democrat din Moldova.
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), alături de Platforma Demnitate și Adevăr, au fost principalele formațiuni politice care au contribuit la demontarea regimul oligarhic din Republica Moldova.
Liderii a patru partide – Igor Dodon (PSRM), Vladimir Voronin (PCRM), Irina Vlah (Partidul „Inima Moldovei”) și Vasile Tarlev (Partidul „Viitorul Moldovei”) au anunțat, pe 22 iulie a.c., formarea unui bloc electoral, care se definește drept suveranist-patriotic, în perspectiva participării la scrutinul din 28 septembrie.
Rusia pare tot mai decisă să implice, într-un fel sau altul, regiunea separatistă transnistreană în alegerile parlamentare care vor avea loc în Republica Moldova pe 28 septembrie a.c.
Kremlinul nu a acceptat niciodată, după destrămarea URSS, că fostele republici unionale pot avea o politică externă independentă de interesele Moscovei. De aceea, Rusia a abordat și încă mai abordează relațiile sale cu statele ex-sovietice după principiul metropolă-colonie.