După peste 30 de ani de confuzie politico-juridică, relația dintre autoritatea publică centrală de la Chișinău și autonomia locală de la Comrat intră într-o nouă fază – încadrarea regiunii găgăuze în structurile instituționale ale statului unitar Republica Moldova, în conformitate cu art.1(1) al legii fundamentale. Confuzie politico-juridică care a existat până acum i-a permis regiunii autonome găgăuze să se comporte ca un stat în cadrul altui stat.
Parlamentul de la Chișinău a votat, pe 21 iulie a.c., noul guvern, în frunte cu premierul Vasile Tofan, și programul acestui cabinet de miniștri. Programul respectiv, intitulat „Economie europeană, stat eficient”, are 147 de pagini. Obiectivul său strategic este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în anul 2030. Programul are patru compartimente: 1) Viziunea – ambiția pentru Moldova; 2) Realitatea de la care pornim – provocări structurale; 3) Cinci priorități ale guvernării; 4) Politici sectoriale.
La 14 iunie 2026, într-o atmosferă triumfalistă, a avut loc cel de-al IV-lea congres al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), în cadrul căruia a fost elogiată contribuția formațiunii la actul de guvernare a Republicii Moldova, cu precădere cea legată de integrarea europeană. Doar peste câteva zile, o investigație jurnalistică realizată de Ziarul de Gardă a scos la suprafață modul defectuos de administrare a întreprinderii de stat MoldATSA, a salariilor exagerate la această întreprindere, a angajărilor ilegale fără concurs și a relațiilor informale între membri ai PAS și conducerea MoldATSA.
Odată cu expirarea mandatului Adunării Populare a Găgăuziei (APG), în noiembrie 2025, în regiunea autonomă s-a format un vid instituțional, ca urmare a imposibilității organizării alegerilor pentru legislativul local.
Autoritățile de la Chișinău și-au revizuit, în ultimul an, abordarea problemei transnistrene, începând să promoveze o politică pro-activă în relația cu regimul separatist de la Tiraspol, inclusiv să elimine preferințele comerciale și fiscale obținute în trecut de entitatea secesionistă.
Comunitatea Politică Europeană (CPE) este o inițiativă relativ nouă apărută în contextul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani, care își propune să consolideze cooperarea politică și strategică între statele europene, depășind limitele structurilor clasice ale Uniunii Europene. Deși are a o istorie scurtă, CPE a devenit o platformă pan-europeană de discuții, fără ca să se suprapună pe structurile instituționale ale Uniunii Europene și ale altor organizații internaționale din Europa.
Rusia a lansat la Chișinău un nou proiect revizionist, îndreptat atât împotriva Ucrainei, cât și a României, singurii vecini pe care îi are Republica Moldova. Fosta candidată la președinția Republicii Moldova afiliată rețelei Șor, Victoria Furtună, a devenit în luna martie a.c. președinta a Partidului „Moldova Mare”.
Victoria unui candidat suveranist, la alegerile prezidențiale din România, care ar fi promovat narațiuni rusești la adresa Uniunii Europene, ar fi reprezentat o mare victorie geopolitică pentru Moscova în războiul său hibrid declanșat contra Occidentului, în particular contra UE. În mod special, victoria unui suveranist în România ar fi fost și un imbold puternic pentru partida pro-rusă din Republica Moldova în perspectiva alegerilor parlamentare din 28 septembrie a.c., scrutin de o importanță majoră pentru parcursul european al Chișinăului, dar și pentru planurile geopolitice ale Kremlinului în sud-estul Europei.
Revenirea în politică a lui Marian Lupu după autoexilul de la Curtea de Conturi și preluarea unui partid de către controversata politiciană Victoria Furtună reprezintă poziționări în perspectiva alegerilor parlamentare din a doua jumătate a anului 2025, care sunt cruciale pentru proiectul european al Chișinăului. În actualul context politic din Republica Moldova, spectrul partidelor se împarte în stânga pro-rusă, centrul suveranist și dreapta proeuropeană.
În urma discuțiilor cu SUA din Arabia Saudită, din 11 martie, Ucraina și-a arătat disponibilitatea de a accepta o încetare totală a focului în războiul cu Rusia pentru 30 de zile. Această decizie a Ucrainei a fost salutată de către SUA și UE, iar președintele american Donald Trump a declarat că este gata să-l invite din nou la Casa Albă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În același timp, Trump și-a arătat încrederea că Rusia va accepta această înțelegere dintre SUA și Ucraina. După câteva zile de așteptare, președintele rus, Vladimir Putin, a venit cu un răspuns evaziv, în termeni diplomatici răspunsul liderului rus, ambalat într-un „da” condiționat, trebuie privit, de fapt, ca „nu”.
În primul discurs din noul mandat în care s-a adresat Congresului, Donald Trump a menționat Republica Moldova, într-un context care poate fi considerat negativ. Referindu-se la programele implementate în mai multe țări de către Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în timpul administrației Biden, Trump a enumerat și statul nostru, despre care a spus că a primit 32 de milioane de dolari pentru „o operațiune de propagandă de stânga”, bani care în realitate au mers pentru dezvoltarea presei libere din Republica Moldova. Trecând peste inexactitățile din discursul lui Trump, marea întrebare este cum va arăta în următorii patru ani relația moldo-americană?
Întâlnirea ruso-americană de la Riad din 18 februarie a.c., unde s-a discutat inclusiv pacea în Ucraina, a bulversat Europa care se confruntă în prezent cu cea mai mare criză de securitate de la războiul al doilea mondial. Deși rezultatele întâlnirii dintre secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov sunt foarte vagi (se pare că doar au convenit asupra formării unui cadru de consultare pentru depășirea neînțelegerilor bilaterale dintre SUA și Rusia și desemnarea unor negociatori care să lanseze discuțiile privind pacea din Ucraina), Uniunea Europeană, în aparență, pare a fi marea perdantă a actualelor schimbări de proporții în relațiile internaționale, declanșate de către președintele american, Donald Trump.
Votul din 28 septembrie a.c. a fost o remarcabilă victorie a Republicii Moldova, a treia la număr după referendumul pentru integrarea europeană și alegerile prezidențiale din 2024. Rezultatele scrutinului reprezintă un manifest european al societății moldovenești și un răspuns exemplar al autorităților moldovene la acțiunile hibride ale Rusiei împotriva Republicii Moldova.
NICOLAE NEGRU, comentator politic, editorialist Veridica: Calea spre UE e deschisă pentru următorii patru ani: PAS a obținut majoritatea parlamentară de 55 de mandate și poate forma de sine stătător guvernul. De menționat că pentru integrarea europeană au votat majoritatea absolută a cetățenilor, atât cei din interiorul cât și din afara Republicii Moldova.
Alegerile parlamentare din 28 septembrie a.c. sunt cruciale pentru viitorul european al Republicii Moldova, chiar dacă forțe proruse, oligarhice sau, pur și simplu, frustrate de actuala putere proeuropeană, încearcă să minimizeze importanța acestui scrutin.
Partidul Nostru este unul din actorii politici creditați în sondaje cu șanse de accedere în Parlament. Formal, acest partid își are originile încă în 1994, când a fost înregistrat cu denumirea de Partidul Țărănesc Creștin Democrat din Moldova.
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), alături de Platforma Demnitate și Adevăr, au fost principalele formațiuni politice care au contribuit la demontarea regimul oligarhic din Republica Moldova.
Înfrânte, dar nu răpuse, elementele oligarhice moldovenești, între timp ajunse în slujba Moscovei, s-au activizat vizibil în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Intenția lor este clară – să revină după 28 septembrie, într-o formulă sau alta, la guvernarea Republicii Moldova.