Republica Moldova este, alături de Țările Baltice, singurul stat din spațiul post-sovietic în care schimbarea puterii politice a avut loc în urma unor alegeri și nu prin alte metode mai puțin democratice. Dar ce rol, în acest context, a avut de jucat oligarhia de la Chișinău și cum a amenințat și amenință încă democrația moldovenească?
Rusia a lansat la Chișinău un nou proiect revizionist, îndreptat atât împotriva Ucrainei, cât și a României, singurii vecini pe care îi are Republica Moldova.
Victoria unui candidat suveranist, la alegerile prezidențiale din România, care ar fi promovat narațiuni rusești la adresa Uniunii Europene, ar fi reprezentat o mare victorie geopolitică pentru Moscova în războiul său hibrid declanșat contra Occidentului, în particular contra UE.
Pentru Republica Moldova alegerile prezidențiale din România au avut o importanță deosebită, întrucât Bucureștiul este principalul partener bilateral al Chișinăului, de susținerea căruia depinde cursul său european.
La 4 mai 2025, în România au avut loc alegerile prezidențiale care urmau să se desfășoare încă la finele anului trecut, dar au fost anulate de către Curtea Constituțională. Și de această dată, ca și în 2024, există probabilitatea ca următorul șef de stat al României să fie de factură eurosceptică și populistă. Rezultatul final al alegerilor prezidențiale din România este de maximă importanță și pentru Republica Moldova, deoarece există riscul ca Bucureștiul să-și schimbe cardinal politică externă în cazul victoriei unui candidat populist.
La 28 aprilie 2025 s-au împlinit 11 ani de când a intrat în vigoare regimul liberalizat de vize între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Această decizie a reprezentat prima deschidere reala a Uniunii Europene față de Republica Moldova, prin care Bruxelles-ul a sporit în societatea moldovenească sentimentul că integrarea europeană a Chișinăului este posibilă în viitor. Două zile mai devreme, la Ungheni, în cadrul Festivalului „Podul de Flori”, a fost lansată oficial construcția podului rutier peste Prut, care va face legătura între localitățile Zagarancea din raionul Ungheni, Republica Moldova, și comuna Golăiești din județul Iași, România, fiind parte a Autostrăzii Unirii (A8).
Legislativul de la Chișinău, prin votul majorității PAS, a stabilit, recent, data alegerilor parlamentare – 28 septembrie 2025. Opoziția de stânga, pro-rusă și oligarhică, a criticat această decizie. Ea și-a dorit desfășurarea scrutinului mai devreme, în luna iulie.
Rusia a lansat la Chișinău un nou proiect revizionist, îndreptat atât împotriva Ucrainei, cât și a României, singurii vecini pe care îi are Republica Moldova. Fosta candidată la președinția Republicii Moldova afiliată rețelei Șor, Victoria Furtună, a devenit în luna martie a.c. președinta a Partidului „Moldova Mare”.
Victoria unui candidat suveranist, la alegerile prezidențiale din România, care ar fi promovat narațiuni rusești la adresa Uniunii Europene, ar fi reprezentat o mare victorie geopolitică pentru Moscova în războiul său hibrid declanșat contra Occidentului, în particular contra UE. În mod special, victoria unui suveranist în România ar fi fost și un imbold puternic pentru partida pro-rusă din Republica Moldova în perspectiva alegerilor parlamentare din 28 septembrie a.c., scrutin de o importanță majoră pentru parcursul european al Chișinăului, dar și pentru planurile geopolitice ale Kremlinului în sud-estul Europei.
Revenirea în politică a lui Marian Lupu după autoexilul de la Curtea de Conturi și preluarea unui partid de către controversata politiciană Victoria Furtună reprezintă poziționări în perspectiva alegerilor parlamentare din a doua jumătate a anului 2025, care sunt cruciale pentru proiectul european al Chișinăului. În actualul context politic din Republica Moldova, spectrul partidelor se împarte în stânga pro-rusă, centrul suveranist și dreapta proeuropeană.
În urma discuțiilor cu SUA din Arabia Saudită, din 11 martie, Ucraina și-a arătat disponibilitatea de a accepta o încetare totală a focului în războiul cu Rusia pentru 30 de zile. Această decizie a Ucrainei a fost salutată de către SUA și UE, iar președintele american Donald Trump a declarat că este gata să-l invite din nou la Casa Albă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În același timp, Trump și-a arătat încrederea că Rusia va accepta această înțelegere dintre SUA și Ucraina. După câteva zile de așteptare, președintele rus, Vladimir Putin, a venit cu un răspuns evaziv, în termeni diplomatici răspunsul liderului rus, ambalat într-un „da” condiționat, trebuie privit, de fapt, ca „nu”.
În primul discurs din noul mandat în care s-a adresat Congresului, Donald Trump a menționat Republica Moldova, într-un context care poate fi considerat negativ. Referindu-se la programele implementate în mai multe țări de către Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în timpul administrației Biden, Trump a enumerat și statul nostru, despre care a spus că a primit 32 de milioane de dolari pentru „o operațiune de propagandă de stânga”, bani care în realitate au mers pentru dezvoltarea presei libere din Republica Moldova. Trecând peste inexactitățile din discursul lui Trump, marea întrebare este cum va arăta în următorii patru ani relația moldo-americană?
Întâlnirea ruso-americană de la Riad din 18 februarie a.c., unde s-a discutat inclusiv pacea în Ucraina, a bulversat Europa care se confruntă în prezent cu cea mai mare criză de securitate de la războiul al doilea mondial. Deși rezultatele întâlnirii dintre secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov sunt foarte vagi (se pare că doar au convenit asupra formării unui cadru de consultare pentru depășirea neînțelegerilor bilaterale dintre SUA și Rusia și desemnarea unor negociatori care să lanseze discuțiile privind pacea din Ucraina), Uniunea Europeană, în aparență, pare a fi marea perdantă a actualelor schimbări de proporții în relațiile internaționale, declanșate de către președintele american, Donald Trump.