Dialogul politic între putere și opoziție a fost în Republica Moldova, dintotdeauna, unul deficitar. De acest lucru, începând cu 2009, a încercat să profite Rusia care s-a implicat activ și a râvnit (și râvnește în continuare), prin intermediul partidelor pro-Kremlin, să deturneze cursul european al Republicii Moldova. La Chișinău a existat mereu un partid pro-rus oficial (fie PCRM, fie PSRM) pe care Moscova a mizat în mod deschis la alegeri. După 2009, nici unul dintre aceste partide nu a reușit să obțină o majoritate în Parlament, de aceea Moscova a început să joace mai sofisticat, lansând proiecte politice cu fațadă proeuropeană sau, chiar, proromânească.
Scenariu georgian pentru opoziția moldovenească
Între 1 și 5 aprilie 2026, reprezentanții opoziției parlamentare din Republica Moldova (în persoana socialiștilor Igor Dodon, Bogdan Țîrdea și Petru Burduja, dar și a declaraților politicieni proeuropeni Vasile Costiuc (care se declară și pro-român), liderul Partidului „Democrația Acasă”, și a reprezentantei Mișcării Alternativa Națională (MAN), Olga Ursu) au vizitat Georgia, unde s-au întâlnit cu președintele legislativului georgian, Shalva Papuashvili, și cu liderii fracțiunii parlamentare a partidului aflat la guvernare – „Visul Georgian” (controlat de oligarhul Bidzina Ivanișvili), dar nu și cu opoziția georgiană din Mișcarea Națională Unită.
Vizita a fost organizată pe platforma parlamentară a Grupului de prietenie cu Georgia, condus de socialistul Bogdan Țîrdea, care a și venit cu această inițiativă. Reprezentanți ai altor două fracțiuni de opoziție, - a PCRM și a Partidului Nostru, - nu au fost incluși în delegație. Iar reprezentanții PAS au refuzat deplasarea la Tbilisi, invocând declarațiile mai puțin respectuoase, din ultimul timp, ale conducerii Georgiei la adresa Republicii Moldova.
În timpul vizitei, reprezentanții delegației, în postările pe rețelele sociale, s-au întrecut în a lăuda politica bazată pe interesele naționale ale actualei conduceri proruse a Georgiei: „experiența Georgiei demonstrează că și statele mici pot apăra consecvent o politică suverană, bazându-se pe interesele naționale” (Dodon); „vrem ca în Georgia, pe scenariul georgian, vrem ca creșterea economică să fie 10% în ultimii 5 ani, iar interesul național să fie pe primul loc„ (Costiuc); „Georgia promovează un model de dezvoltare bazat pe creștere economică, securitate, bunăstare și apărarea suveranității naționale” (Ursu).
Cu toate laudele și elogiile aduse conducerii georgiene de către reprezentanții opoziției moldovenești, totuși, reculul democratic al ascestei țări în ultimii ani este unul la suprafață. Abaterea Georgiei de la normele democratice este atestată internațional. The Economist Democracy Index (foarte citat cu câteva săptămâni în urmă în Republica Moldova de către opoziție cu referire la guvernarea de la Chișinău) a constatat pentru Georgia, în anul 2025, una dintre cele mai mari deteriorări ale scorului democratic la nivel global, ea fiind depășită doar de Pakistan, Nepal și Guinea-Bissau.
Concluzia raportului realizat de The Economist Democracy Index cu referire la Georgia este că „Partidul aflat la putere – Visul Georgian” – continuă să-și consolideze controlul asupra instituțiilor democratice pe fondul unei mișcări de protest care se menține, urmărind penal liderii opoziției și încercând să interzică sau să limiteze activitățile mai multor partide de opoziție”. Scorul per general al Georgiei este de 4.36 puncte, ceea ce însemnă „regim hibrid”, la distanță mică de „regim autoritar”, care începe sub 4.00 puncte. În comparație, Republica Moldova tot este „regim hibrid”, însă are scorul de 5.86 de puncte, foarte aproape de „democrație defectă”, care începe de la 6.00 puncte în sus.
Scăderea nivelului de democrație în Georgia este atestata și de Freedom House în evaluarea sa anuală Nations in Transit, dar și de către Uniunea Europeană în raportul realizat de Comisia Europeană în anul 2025 privind extinderea UE critică autoritățile de la Tbilisi pentru regresul democrației. Involuția democratică a Georgiei nu este întâmplătoare, deoarece regimul oligarhic de la Tbilisi a preferat să meargă pe scenariul Rusiei lui Putin, în detrimentul integrării europene. În iunie 2024 a întrat în vigoare legea privind „agenții străini” (semnată de președintele legislativului georgian Shalva Papuashvili), care a provocat o criză politică în Georgia. Criticată de UE pentru această lege, Georgia a decis în noiembrie 2024 înghețarea, până în 2028, a începerii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
Destrămarea Blocului „Alternativa”
Creat la începutul anului 2025, în perspectiva alegerilor parlamentare din 28 septembrie anul trecut, Blocul „Alternativa”, de la bun început, a fost etichetat drept o „struțo-cămilă”. Scopul acestei construcții electorale, asociată de foarte mulți cu Moscova, era aparent să ocupe un spațiu cât mai larg pe eșichierul politic – de la centrul-dreapta, pe care trebuia să-l preia Ion Ceban, liderul MAN (înaripat de câștigul celor două mandate de primăr al capitalei), până la stânga politică, ce urma să fie asigurată de fostul ideolog al comuniștilor, Mark Tkaciuk, și Alexandr Stoianoglo (care era pe val după alegerile prezidențiale din toamna anului 2024). Centrul politic i-a fost rezervat fostului premier Ion Chicu, președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), al cărui formațiune dispune de structuri teritoriale dezvoltate.
Rezultatul acumulat de Blocul „Alternativa” la parlamentare a fost însă sub așteptări - doar 7.96% din voturi, adică în 8 mandate de deputat. Din aceste 8 mandate, 3 i-au revenit MAN, 2 – PDCM, 1 – Congresului Civic, 2 deputați rămânând neafiliați (Alexandr Stoianoglo și Gabriela Cuneva). După alegeri, activitatea parlamentară a fracțiunii „Alternativa” s-a dovedit a fi inconsistentă și lipsită de identitate. De la începutul sesiunii parlamentare, fracțiunea „Alternativa” a venit cu doar cinci inițiative legislative, dintre care una a fost votată în prima lectură, trei sunt în fază de examinare, iar una a fost respinsă.
Lipsit de viitor în cadrul acestui bloc, mai ales din perspectiva alegerilor locale (inclusiv pentru primăria municipiului Chișinău) de anul viitor, MAN-ul a mișcat politic. Ion Ceban, liderul MAN și primarul Chișinăului, a anunțat în ajun de sărbătorile pascale că partidul său părăsește Blocul „Alternativa”, însă deputații MAN vor rămâne în continuare membri ai fracțiunii parlamentare. Ei „se vor conduce în activitatea lor strict de deciziile luate în cadrul partidului și nu vor răspunde pentru acțiunile sau declarațiile altor partide” și se disociază de orice acțiuni sau declarații care „contravin intereselor oamenilor, a țării și cursului de integrare europeană”, a declarat Ion Ceban.
Partenerii de bloc au declarat că decizia MAN nu a fost o surpriză pentru ei și că au existat câteva discuții privind separarea. Ion Chicu a precizat că activitățile extraparlamentare ale formațiunilor din cadrul blocului au fost separate imediat după parlamentare, doar activitățile parlamentare fiind comune. Mai mult, drept mișcare de răspuns, Congresul Civic și-a anunțat și el ieșirea din fracțiunea parlamentară „Alternativa”, motivându-și decizia prin faptul că nu înțelege „rostul existenței unei astfel de fracțiuni parlamentare, în care membrii acesteia declară cu voce tare că nu mai poartă responsabilitatea pentru acțiunile și declarațiile colegilor”.
Retragerea MAN-ului din Blocul „Alternativa” fost o mișcare politică logică, dar întrebarea este cine stă în spatele ei – Ceban sau Moscova? Mariajul între MAN, care pretinde la un anumit segment al electoratului proeuropean (cel de centru), cu politicieni asociați direct cu Kremlinul s-a dovedit a fi perdantă pentru formațiunea condusă de primarului capitalei. Prin urmare, din perspectiva alegerilor locale de anul viitor, pentru a reveni la imaginea de politician pro UE, Ceban trebuie să se debaraseze cât mai repede de politicienii care îi știrbesc imaginea proeuropeană. Ori, pentru viitorul său politic și al partidului condus de el, câștigarea unui nou mandat de primar al Chișinăului este vitală. Altfel, perspectivele politice ale MAN-ului vor deveni sumbre, deoarece acest partid se bazează aproape în exclusivitate pe resursele administrative ale primăriei capitalei.
Concluzii
La alegerile din 28 septembrie 2025, pe lângă concurenții electorali care și-au asumat oficial un discurs pro-rus (PSRM și PCRM) și forțele politice ale oligarhilor (folosite de Kremlin încă din legislativul trecut), Moscova și-a diversificat paleta, promovând actori politici declarați proeuropeni și chiar pro-români. După alegeri, toate aceste forțe politice ar fi urmat să se unească într-un tot întreg, ambalat în conformitate cu așa-zisa doctrină suveranistă, una în vogă acum în mai multe țări europene.
Strategia Moscovei privind opoziția parlamentară de la Chișinău este, pe cât de sofisticată, pe atât de simplă – Kremlinul dorește să canalizeze activitatea partidelor de opoziție împotriva guvernării proeuropene, pentru a o discredita și a compromite astfel cursul european al Republicii Moldova. Vizita în Georgia a reprezentanților opoziției a fost organizată cu scopul de a prezenta un exemplu de stat suveran (post-sovietic), care se conduce de interesele naționale (și nu de cele ale elitelor europene de la Bruxelles). Tbilisi, ca model care se ghidează de interesele sale suverane, nu a fost ales întâmplător – propaganda rusă insistă pe narațiunea că Georgia în ultimii ani a cunoscut o dezvoltarea economică importantă datorită relațiilor sale cu Rusia.
În același timp, Kremlinul nu renunță la tentativa de a lansa pe segmentul proeuropean un partid care, sub drapelul integrării în UE, să acționeze în interesele Federației Ruse. Și, deși nu avem certitudine, ieșirea MAN din Blocul „Alternativa” și separarea lui Ion Ceban de politicieni cu imagine pro-rusă, cum ar fi Mark Tkaciuk, poate fi interpretată în acest sens. Vizita vicepreședintelui MAN, Olga Ursu, la Tbilisi doar vine să confirme această supoziție.
