Procurorii Parchetului General din România au efectuat, joi, aproape 40 de percheziţii într-un dosar în care se investighează modul de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române pe baza unor înscrisuri falsificate.
Potrivit unui comunicat transmis presei, dosarul vizează săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informaţii secrete de serviciu sau nepublice şi acces ilegal la un sistem informatic, în diferite forme de participaţie.
În Republica Moldova și Ucraina se presupune că se falsifică majoritatea actelor de stare civilă
Parchetul General afirmă că probele administrate în cauză relevă existenţa unui grup infracţional organizat, constituit în anul 2022, de şapte cetăţeni ucraineni, majoritatea rezidenţi în România, grup sprijinit de mai mulţi avocaţi din Baroul Bucureşti, traducători şi/sau notari publici.
Membrii grupului organizat aveau acces direct sau prin intermediari la baze de date privind evidenţa populaţiei din Republica Moldova sau Ucraina, unde se presupune că se falsifică majoritatea actelor de stare civilă necesare dovedirii unei descendenţe din cetăţeni români.
Au existat situaţii în care, refuzându-se înregistrarea dosarelor din cauza lipsei unor documente de stare civilă, beneficiarii au revenit imediat cu documentul lipsă (aparent emis de o autoritate străină), însoţiţi de aceiaşi avocaţi, în unele situaţii originalele actelor de stare civilă (ce trebuiau prezentate pentru comparare, la ghişeu) având urme de tuş proaspăt imprimat, ceea ce a generat suspiciunea existenţei unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale chiar şi pe raza municipiului Bucureşti.
Numai în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetăţeniei române care au legătură cu activitatea grupului infracţional organizat investigat.
Ulterior obţinerii cetăţeniei române, solicitanţii capătă acte de identitate româneşti, în special paşaportul, care atestă astfel, în mod fraudulos, că sunt cetăţeni ai Uniunii Europene.
Epicentrul potlogăriilor: Primăria Sectorului 6 - Serviciul Stare Civilă
Întrucât procedura de redobândire/acordare a cetăţeniei române în temeiul art. 11 din Legea nr. 21/1991 este una de durată - verificările durează de regulă mai mult de doi ani - şi se termină, în caz pozitiv, cu depunerea jurământului, în paralel a fost dezvoltată o reţea de falsificatori de certificate de cetăţenie, care au fost folosite de mai multe persoane, majoritatea cetăţeni ruşi, cu ajutorul voit sau nu al unor funcţionari publici, pentru a obţine acte de stare civilă (certificate de naştere) şi, ulterior, acte de identitate (în special paşapoarte) româneşti - mai spun procurorii.
Obţinerea ulterioară de beneficii materiale
Anchetatorii arată că acest aspect, combinat cu managementul defectuos şi lipsa pregătirii profesionale a unor funcţionari publici, precum şi cu reaua-credinţă în exercitarea atribuţiilor, a dus la acapararea şi, posibil, la colapsul sistemului de primire şi soluţionare a cererilor.
Acesta a permis identificarea şi exploatarea unor vulnerabilităţi de ordin uman, legislativ şi organizaţional de către persoanele interesate să obţină aceste acte de stare civilă.
Premisa căpătării acestora constă în obţinerea ulterioară de beneficii materiale, cum ar fi rezidenţă fiscală, ajutoare sociale de stat (alocaţii şi indemnizaţii), şi juridice: posibilitatea de liberă circulaţie în interiorul Uniunii Europene şi în ţări cu care România a încheiat tratate bilaterale - mai menţionează Parchetul General.
Conform procurorilor, au fost identificate până în prezent cel puţin 89 de certificate de cetăţenie false, care au fost depuse la Primăria Sectorului 6 - Serviciul Stare Civilă.
Ulterior transcrierii actului de naştere, beneficiarii au obţinut acte de identitate (în special paşapoarte româneşti) de la structurile de evidenţă a populaţiei competente de pe raza municipiului Bucureşti, judeţelor Ilfov sau Suceava, unde şi-au stabilit, de cele mai multe ori fictiv, domiciliul legal.
În urma investigaţiilor derulate s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de opt membri ai grupului infracţional organizat, cinci suspecţi care au calitatea de avocaţi în Baroul Bucureşti, 14 funcţionari publici din cadrul Serviciul Stării Civile Sector 6 şi alţi 107 suspecţi implicaţi în activităţile infracţionale - a precizează Parchetul General.
Ce spune legea
Procurorii au transmis că, potrivit art. 11 din Legea nr. 21/1991 privind cetăţenia română (în forma în vigoare la data faptelor), persoanele care au fost cetăţeni români, dar au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul al III-lea, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate.
Cu alte cuvinte, au vocaţie descendenţii până la gradul al III-lea ai foştilor cetăţeni români din teritoriile care, înainte de 28 iunie 1940, se aflau în componenţa statului român (exemple: Republica Moldova, regiunea Cernăuţi, o parte din regiunea Odesa din Ucraina - Cetatea Albă, Chilia, Ismail etc.).
Cererea se redactează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (cu sediul în municipiul Bucureşti) şi se depune personal, de către solicitant, sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială, fiind însoţită de acte care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege.
Cererile de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române, întemeiate pe dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi art. 11 din Legea nr. 21/1991, pot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, în acest caz fiind trimise de îndată Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
