Procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană reprezintă principala țintă a campaniilor de dezinformare. Potrivit Raportului Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, pentru perioada ianuarie-mai 2026, manipularea informațională care vizează Republica Moldova nu se manifestă în perioadele electorale, ci încearcă să influențeze permanent percepțiile cetățenilor despre stat și despre parcursul european al țării, transmite IPN. Conform raportului, în mesajele identificate de autori, apropierea de UE este asociată cu pierderea suveranității, control extern, costuri economice, abandonarea piețelor tradiționale sau riscuri pentru identitatea națională. Chiar și atunci când mesajele nu atacă direct Uniunea Europeană, ele urmăresc diminuarea încrederii în instituțiile care implementează reformele necesare aderării.
Autorii documentului constată și o schimbare de strategie. Dacă anterior intervențiile erau concentrate în jurul alegerilor, acum accentul este pus inclusiv pe pregătirea terenului pentru viitoarele scrutine prin testarea și consolidarea unor infrastructuri de influență care pot fi activate rapid în perioade de criză sau în campanii electorale. Raportul arată că aceste acțiuni se desfășoară pe mai multe platforme simultan. Rețele de conturi false pe Facebook și TikTok, campanii coordonate pe platforma X, sondaje promovate prin infrastructuri digitale rusești și site-uri care imită surse media sunt folosite pentru a răspândi anumite narațiuni și pentru a amplifica artificial vizibilitatea unor mesaje.
Potrivit CCSCD, o parte importantă a acestor campanii urmărește afectarea relației dintre stat și cetățean. Probleme reale, precum prețurile, migrația, securitatea, reforma justiției, autonomia locală sau situația economică, sunt prezentate drept dovezi ale incapacității statului de a răspunde nevoilor populației. În acest fel, este alimentată neîncrederea în instituțiile publice și în capacitatea acestora de a gestiona reformele.
Temele identitare, religioase și regionale rămân vulnerabilități majore. Cazul Dereneu, narațiunile despre UTA Găgăuzia, românizare, Biserică, autonomie și valori tradiționale arată că actorii maligni încearcă să transforme diferențele sociale și culturale în linii de conflict. Scopul nu este dezbaterea publică, ci polarizarea emoțională și crearea impresiei că statul acționează împotriva unor comunități, regiuni sau identități, mai atenționează experții Stracom.
