Republica Moldova și Ucraina au făcut un nou pas în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, prin deschiderea clusterelor dedicate pieței interne și competitivității economice. Chișinăul își propune să deschidă toate cele șase clustere până la sfârșitul anului 2026, pentru a avansa în ritm propriu spre integrarea europeană. Bruxelles-ul a amintit că susține obiectivul Republicii Moldova de a deveni membră a UE până în 2030 și estimează că negocierile ar putea fi încheiate la nivel tehnic în 2028. Însă parcursul european presupune în primul rând respectarea statului de drept. Un semnal în acest sens a venit pe 15 octombrie, când Curtea Constituțională a invalidat modificarea legislativă prin care majoritatea PAS a redus pragul de vot necesar numirii experților internaționali în comisiile de evaluare externă a procurorilor.
Pe dimensiunea securității și apărării, șefa statului a spus că prioritatea este protecția antiaeriană.
Reforma administrativ-teritorială a ajuns în punctul de unde nu se mai poate da înapoi, oricât s-ar dori. Toate pretextele posibile au fost epuizate. E ca o intervenție chirurgicală a cărei amânare pune în pericol viața pacientului. Nu numai integrarea europeană, funcționarea și existența statului Republica Moldova, care respiră greu, va fi periclitată dacă se renunță sau se tărăgănează reforma respectivă.
Documentul va fi prezentat pe 28 octombrie, odată cu Pachetul anual de extindere al Comisiei Europene.
Uniunea Europeană (UE) înarmează Republica Moldova pentru a o folosi împotriva Rusiei în atingerea scopurilor sale geopolitice, iar guvernarea de la Chișinău adoptă decizii, la cererea Bruxelles-ului, care contravin intereselor naționale și avea consecințe grave, a declarat liderul PSRM, Igor Dodon.
Acest sprijin trebuie să atragă investiții private în sectoare-cheie, a subliniat comisara europeană pentru extindere.
Republica Moldova este „cel mai bun elev din clasa mea”. Aprecierea îi aparține comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos, și a fost reiterată zilele trecute într-un interviu acordat France 24. Este probabil unul dintre cele mai măgulitoare certificate politice primite în ultimii ani de guvernarea de la Chișinău. Numai că, aproape simultan cu aceste elogii venite dinspre Bruxelles, la Chișinău se consumă o poveste care arată cât de dificilă este desprinderea nu doar de Rusia, ci și de vechile reflexe ale relației cu aceasta.
Comisia Europeană de-abia poate ține pasul cu ritmul reformelor din Moldova, pe traseul acesteia către aderare, afirmă un articol Euronews. Pentru moldoveni, asta sună foarte îmbucurător. Chiar dacă „de-abia ține pasul” („scrambles to keep pace”, în original) e o formulă subiectivă, performanța Republicii este reală. Și, deși Bruxelles-ul trebuie să investească resurse suplimentare în procesele de aderare ale mai multor țări, el are tot interesul să facă acest lucru.
Proiectul este conceput ca un instrument pentru modernizarea administrației publice și apropierea acesteia de standardele Uniunii Europene.
Conflictul transnistrean nu poate fi soluționat fără contacte și negocieri directe între președinta Maia Sandu și liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, susține propaganda prorusă de la Chișinău.
Estonia și Norvegia sunt reprezentate pentru prima dată de ambasadori cu reședința la Chișinău, după ce birourile diplomatice ale celor două state au fost ridicate la rang de ambasadă.
Uniunea Europeană se pregătește de un conflict armat cu Federația Rusă, iar Republica Moldova va fi obligată să se implice în acest conflict, odată cu aderarea la blocul comunitar, susține propaganda pro-rusă de la Chișinău.
Președinta Maia Sandu îndeamnă diaspora moldovenească să contribuie activ la promovarea imaginii Republicii Moldova în statele membre ale Uniunii Europene.
Parlamentul de la Chișinău a votat, pe 21 iulie a.c., noul guvern, în frunte cu premierul Vasile Tofan, și programul acestui cabinet de miniștri. Programul respectiv, intitulat „Economie europeană, stat eficient”, are 147 de pagini. Obiectivul său strategic este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în anul 2030. Programul are patru compartimente: 1) Viziunea – ambiția pentru Moldova; 2) Realitatea de la care pornim – provocări structurale; 3) Cinci priorități ale guvernării; 4) Politici sectoriale.
Rețeaua cripto A7, condusă de oligarhul fugar Ilan Șor, și compania rusă Inter RAO, care deține Centrala electrică moldovenească de la Cuciurgan (MGRES), sunt vizate în cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a „salutat acordul asupra celui de-al 21-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei” şi a mulţumit preşedinţiei irlandeze în exerciţiu a Consiliului UE pentru „facilitarea acestui acord”.
Sprijinul Uniunii Europene (UE) pentru consolidarea securității Republicii Moldova reprezintă o încălcare a statutului de neutralitate, iar guvernarea ar planifica să renunțe la acest statut în schimbul ajutorului respectiv, potrivit propagandei pro-ruse de la Chișinău.
R. Moldova a înregistrat două noi evoluții în relația cu Uniunea Europeană: lansarea negocierilor pentru Clusterul 6 „Relații externe” și aprobarea unui pachet de asistență de 120 de milioane de euro pentru consolidarea capacităților de apărare.
Cea de-a treia Conferință Interguvernamentală RM-UE se desfășoară astăzi, 14 iulie, la Bruxelles. În cadrul reuniunii vor fi deschise oficial negocierile pentru Clusterul 6 – Relații externe.
Președintele Parlamentului va avea întrevederi bilaterale cu omologii săi din Ucraina și Serbia.
Dacă ar fi să împrumutăm o expresie din fotbal, Republica Moldova este acum la mâna ei pe drumul european. Mai precis, Chișinăul trebuie să rezolve două mari dosare pentru a călca apăsat pe acest drum care în niciun caz nu poate fi parcurs pe repede-înainte și pe “ochi frumoși”.
Parlamentul European va adopta rapoarte anuale de evaluare a progreselor R. Moldova, Ucrainei și Serbia în direcția aderării la UE. Deputații cer Republicii Moldova să accelereze ritmul reformelor-cheie.
Ritmul și calitatea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană depind în primul rând de autoritățile, instituțiile și societatea moldovenească, iar fiecare stat candidat este evaluat în funcție de propriile merite, spune fostul negociator-șef al României pentru aderarea la UE, Vasile Pușcaș.
Persoanele vizate de sancțiunile UE sunt Alina Juc, Vitneanski Iuri și Ruslan Garbalî, pentru implicare în acțiuni de destabilizare a R. Moldova și încercări de cumpărare a voturilor înaintea alegerilor parlamentare din 2025.
Deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (UE) cu Republica Moldova și Ucraina reprezintă o acțiune de PR politic, deoarece nici cele două state, nici blocul comunitar nu dispun de condițiile și de capacitățile necesare pentru integrare, potrivit propagandei ruse.
Negocierile pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană au început cu grupul numărul unu de capitole („cluster”), Fundamentale („Fundamentals”). Mesajele politice ale UE sunt fără excepție pozitive, iar președinția cipriotă a Consiliului UE se declară mândră de faptul că a demarat procesul propriu-zis de aderare. Așa-numitele „benchmarks” (puncte de referință sau standarde) menționate în comunicatul Consiliului sunt însă repere care trebuie luate foarte în serios, iar o explicație asupra lor lămurește de ce.
Chișinăul nu a făcut nimic pentru a se apropia de Trananistria și folosește reintegrarea ca pretext pentru a obține bani de la Uniunea Europeană, afirmă așa-zisul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev.
Moscova reacționează la începerea negocierilor între UE și Republica Moldova ca un rival gelos care nu își mai poate stăpâni sentimentele. Chișinăul tace. În schimb, guvernarea PAS ne surprinde cu proiecte de reforme despre care nu a vorbit până acum.
UE acceptă Ucraina și Republica Moldova din motive geopolitice, nu pentru că cele două state îndeplinesc criteriile de aderare, potrivit presei pro-Kremlin care o citează pe Maria Zaharova.
Cel de-al doilea summit UE-Republica Moldova s-a încheiat luni cu anunțuri privind noi investiții europene în infrastructură și securitate, pe fondul avansării negocierilor de aderare ale Chișinăului la blocul comunitar.
Peste 40.000 de elevi vor beneficia de condiții mai bune de învățare datorită unui nou program de investiții.
„Nu vreau în UE, deoarece în locul rândurilor vii la policlinică au început să se facă programări online” - așa spune o femeie, într-un pretins vox realizat de un canal de telegram din Transnistria, care încearcă să demonstreze că moldovenii sunt împotriva integrării europene. Lansarea negocierilor de aderare la 15 iunie a.c. a readus în spațiul public o serie de narațiuni false despre UE și tentative de a prezenta procesul de integrare drept lung, anevoios și fără final, iar aderarea în sine ca un rezultat fără beneficii.
