Coreea de Sud a cerut Ambasadei Ruse din Seul să dea jos enormul banner pe care scria rusește „Victoria va fi a noastră” (Pobeda budet za nami), afișat în preajma celei de-a patra aniversări a războiului din Ucraina.
Ucraina a fost folosită într-un experiment sângeros de către Bruxelles, iar europenii sunt forțați să lupte pentru construirea unui „euro-reich”, potrivit presei pro-Kremlin.
Uniunea Europeană oferă granturi societății civile pentru a pregăti o armată de rezervă de activiști gata să iasă în stradă în orice moment ca să protesteze și să acționeze împotriva Rusiei, susține propaganda pro-Kremlin.
La scurt timp după Forumul de la Davos, a avut loc o nouă întrunire a elitei politice globale pe o altă platformă, neoficială – Conferința de securitate de la Munchen. Această reuniune urma să consemneze începutul schimbării ordinii internaționale, căruia i s-a dat start la Davos, dar și să testeze încă o dată relația transatlantică, una foarte complicată în ultimul an. Subiectului războiului din Ucraina i s-a atribuit un rol important în cadrul discuțiilor conferinței, dar nu central cum s-a întțmplat în anii precedenți. În acest an relațiile dintre SUA și Europa și viitorul Uniunii Europene la nivel global au dominat agenda conferinței.
Rețeaua TESTA este infrastructura oficială a UE pentru cooperarea polițienească, judiciară și transfrontalieră.
Dosarul transnistrean ar putea recăpăta o nouă dinamică sub presiunea parcursului european al Republicii Moldova, dar și a societății care așteaptă o rezoluție de mai bine de trei decenii. Vestea recentă a fondului de convergență pentru reintegrarea regiunii transnistrene adusă de vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, poate fi una bună atât timp cât Republica Moldova poate atrage în acest proiect Uniunea Europeană.
Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, va avea întrevederi cu reprezentanți de rang înalt ai instituțiilor Uniunii Europene și Parlamentului European.
Discuția declanșată de recenta afirmație a Maiei Sandu că ar spune „Da” la un eventual referendum privind reunirea Republicii Moldova cu România, a ajuns într-un punct mort, când participanții se aud doar pe sine, repetă propriile convingeri, și nu ascultă argumentele părții opuse. Iar dacă nu ne auzim unii pe alții, care e rostul disputei?
Guvernul de la Chișinău a inițiat procesul de denunțare a acordurilor ce stau la baza Comunității Statelor Independente (CSI): Acordul de fondare al CSI din 8 decembrie 1991, Anexa la acest acord din 22 decembrie 1991 și Statutul CSI, semnat la Minsk pe 22 ianuarie 1993. Odată cu denunțarea acestor trei acorduri, Republica Moldova va ieși oficial din CSI. În același timp, ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a precizat că Republica Moldova nu va denunța toate acordurile semnate. Ea va rămâne parte a unora din ele, cu precădere a celor care au caracter economic și nu contravin proceselor de integrare europeană.
Majoritatea cetățenilor Republicii Moldova nu susțin planurile președintei Maia Sandu privind ieșirea din Comunitatea Statelor Independente (CSI), care oferă oportunități de dezvoltare economică și socială, și se opun integrării în Uniunea Europeană (UE) unde, în urma unor stereotipuri, sunt tratați ca niște servitori, susține propaganda pro-Kremlin.
Șefa statului, Maia Sandu, îl găzduiește la Chișinău pe Președintele Republicii Albania, Bajram Begaj, aflat într-o vizită oficială în perioada 18-20 ianuarie.
Liderii europeni invocă amenințarea rusă ca pretext pentru a construi o armată europeană menită să-i reprime pe cei care vor să părăsească UE, potrivit presei pro-Kremlin.
Adjunctul Evgheniei Guțul, bașcana regiunii găgăuze, Victor Petrov a dat în judecată Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași după ce, în martie 2025, i s-a refuzat intrarea în România, acesta fiind sancționat de Uniunea Europeană.
Pe parcursul a zeci de ani, soluționarea conflictului transnistrean nu a reprezentat un interes primordial pentru Chișinău, iar unii înalți demnitari s-ar fi ales cu venituri fabuloase din schemele oculte implementate de regimul separatist. Astăzi însă este momentul propice pentru reintegrarea țării, care poate avea loc în cel mult șapte ani, dacă autoritățile constituționale vor da în sfârșit dovadă de voință și maturitate politică. Declarațiile au fost făcute de ex-vicepremierul pentru Reintegrare, George Bălan, în cadrul unui interviu pentru Veridica.
Integrarea europeană rămâne un obiectiv central, iar autoritățile își propun accelerarea negocierilor de aderare la UE și deschiderea tuturor clusterelor.
Moldovenii au scăpat de cheltuielile pentru roaming. Regiunea transnistreană intră în 2026 cu aceleași probleme legate de asigurarea cu gaze. Vladimir Andronachi a reușit să petreacă Crăciunul acasă, dar a fost întors în penitenciar. O altă condamnare importantă și o altă fugă în Transnistria. Sunt câteva din evenimentele care au marcat această săptămână.
Începând cu 1 ianuarie, Republica Moldova beneficiază de integrarea în zona de roaming a Uniunii Europene la tarifele de pe piața națională - „roam like at home”.
Victoria răsunătoare a Partidului Acțiune și Solidaritate în alegerile parlamentare din 28 septembrie este evenimentul ce caracterizează în mod definitoriu, din mai multe unghiuri, anul politic 2025 în Republica Moldova.
Republica Moldova nu va fi subiect de negociere în absența sa în discuțiile internaționale privind războiul din Ucraina, a declarat ministrul de Externe Mihai Popșoi.
Anul 2025 e pe sfârșite, milioane de oameni, ucrainenii în primul rând, și-au dorit ca Trump să poată opri războiul și să obțină premiul Nobel pentru pace.
UE instrumentalizează războiul din Ucraina pentru a se autoafirma geopolitic, a submina pacea și a conspira împotriva Statelor Unite, potrivit presei pro-Kremlin.
Președinta R. Moldova Maia Sandu a trasat prioritățile politicii externe pentru anul 2026.
Noua strategie de securitate națională a Statelor Unite, publicată la începutul lunii decembrie a.c., reflectă abordarea „America First”, politică adoptată de către Casa Albă încă din prima zi a mandatului președintelui Donald Trump.
Primesc un mesaj de la un coleg cu care ne cunoaștem de mult timp: Republica Moldova „nu a mai fost niciodată atât de polarizată”, îmi scrie el, dând vina, în primul rând pe politicienii „de la putere și din opoziție”, apoi pe influența propagandei ruse. Ca să depolarizăm și să consolidăm societatea trebuie să le cerem politicienilor să întreprindă măsuri de „corectare” a situației, consideră colegul meu.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a efectuat vineri, 12 decembrie, o vizită oficială în Cipru, care va prelua Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2026.
Se discută tot mai intens în ultima vreme despre garanțiile de securitate care îi pot fi oferite Ucrainei în cazul în care acceptă planul de pace propus de americani. Ce e de făcut dacă, după o perioadă de încetare a focului, Rusia își recapătă forța necesară, economică, financiară, militară, și atacă din nou statul ucrainean?
Oficialii vor discuta despre negocierile de aderare a R. Moldova la Uniunea European și despre situația de securitate din regiune.
Săptămâna trecută, în spațiul public a apărut, pe neașteptate, un nou plan de pace pentru Ucraina care includea inițial 28 de puncte. Acesta a fost numit „planul Trump”, deși nu se știe exact de către cine a fost scris, existând îndoieli că administrația președintelui american este autorul lui.
Subiectul dependenței Uniunii Europene de medicamentele și substanțele active din Asia este unul tot mai actual, în special în ultimii cinci ani, când pandemia Covid-19 ne-a aruncat într-o nouă realitate geopolitică și economică.
Președinta Maia Sandu și oficialii de la Bruxelles, urmărind interesele lor economice și de grup, încearcă să obstrucționeze eforturile de pace în Ucraina ale președintelui american Donald Trump, a declarat liderul socialist, Igor Dodon, citat de presa pro-Kremlin de la Moscova.
Din 2014, de când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, până în 2022, procesul de integrarea europeană a Chișinăului a fost ținut pe loc de abordarea politică a Bruxelles-ului care mergea pe ideea ca statelor din Parteneriatului Estic să nu să li se acorde perspectivă europeană. Invazia brutală a Rusiei în Ucraina a determinat schimbarea de către UE a paradigmei extinderii.
