Ministerul român de Externe precizează că modificarea legislativă recent adoptată în Ucraina se referă expres la facilitarea obţinerii cetăţeniei ucrainene

Ministrul român de externe, Oana Toiu, este întâmpinată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, la Kiev, Ucraina, 7 august 2025.
© EPA/SERGEY DOLZHENKO   |   Ministrul român de externe, Oana Toiu, este întâmpinată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, la Kiev, Ucraina, 7 august 2025.

Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) precizează că modificarea legislativă recent adoptată în Ucraina vecină se referă expres la facilitarea obţinerii cetăţeniei ucrainene.

 

E pentru diaspora și pentru cetăţeni străini care luptă ca voluntari

Potrivit MAE, aceasta e menită să uşureze obţinerea cetăţeniei ucrainene, fără a renunţa la celelalte cetăţenii deţinute, de către cetăţeni străini care luptă ca voluntari în cadrul forţelor armate ucrainene sau desfăşoară activităţi umanitare pe teritoriul Ucrainei, familiile acestora, precum şi pentru a menţine şi întări legăturile cu statul ucrainean ale comunităţilor ucrainene din străinătate.

Legea, adoptată în iunie 2025 şi intrată în vigoare pe 16 ianuarie 2026, nu se aplică persoanelor care au deja cetăţenia ucraineană.


Aceasta vizează în principal, deşi nu exclusiv, comunităţile ucrainene din străinătate.

De altfel, în cele cinci state din prima listă aprobată de executivul de la Kiev locuiesc cele mai mari comunităţi ucrainene din străinătate: Canada, Germania, Polonia, Statele Unite şi Cehia - mai precizează diplomația de la București.

Precizări similare a transmis și ambasada Ucrainei în România.

 

PSD cere clarificări

Potrivit presei, noua lege privind dobândirea şi păstrarea cetăţeniei ucrainene stârneşte nemulţumire în comunitatea românească de acolo, care numără peste 400 de mii de persoane, majoritatea concentrate în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești răsăritene anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea Sovietică stalinistă și preluate în 1991 de Ucraina, ca stat succesor.

PSD (la co-guvernare la București) a solicitat instituţiilor cu atribuţii în politica externă să clarifice urgent cu autorităţile ucrainene motivele pentru care România a fost omisă din lista statelor pentru care Ucraina a reglementat posibilitatea de a avea acord de dublă cetăţenie.

PSD consideră că această omisiune afectează în mod vădit comunitatea românească din Ucraina şi contrastează puternic cu sprijinul necondiţionat oferit de România pe tot parcursul războiului ruso-ucrainean declanșat acum aproape patru ani.

Timp citire: 1 min