Polonia şi Ucraina au făcut un pas spre soluţionarea unui diferend istoric care a suscitat o nouă escaladare a tensiunilor între aceste două ţări vecine şi care riscă să încetinească integrarea Kievului în Uniunea Europeană.
Varșovia acuză un genocid, Kievul recunoaște parțial masacrele
Institutul ucrainean al memoriei naţionale a anunţat că intenţionează să autorizeze în 2025 lucrări de căutare, în regiunea Rivne din vestul țării, a victimelor „masacrelor de la Volînia”, care datează din anii 1940, când zeci de mii de civili polonezi au fost asasinaţi de naţionalişti ucraineni, etapă necesară înainte de exhumări. Aceste lucrări erau, potrivit mass-media, suspendate din 2017, în timpul unui episod tensionat între cele două state vecine.
Guvernul de la Varşovia, care califică această tragedie drept „genocid”, a salutat această decizie la o zi după prima vizită în Polonia a noului şef al diplomaţiei ucrainene, care trebuia să abordeze inclusiv acest subiect spinos. Guvernul polonez estimează la 100.000 de polonezi şi 5.000 de ucraineni numărul de civili ucişi în anii 1943-1945 în regiunile ucrainene Rivne şi Volînia. Estimările oficiale ucrainene sunt de până la 40.000 de polonezi şi până la 20.000 de ucraineni masacraţi.
Diferendul, piedică majoră în calea aderării Ucrainei la UE
În ultimele luni, mai mulţi înalţi responsabili polonezi au declarat că Ucraina nu va putea adera la UE până când acest diferend istoric nu va fi reglat, poziţie care a suscitat o nemulţumire puternică în rândul ucrainenilor. Confruntată de peste doi ani şi jumătate cu invazia rusă care a făcut zeci de mii de morţi şi a distrus regiuni întregi, Ucraina speră să adere la UE în cadrul unei proceduri accelerate.
Autorităţile ucrainene sunt îngrijorate că Polonia, aliată fidel al Ucrainei în faţa invaziei ruse, ar putea utiliza acest diferend istoric drept pârghie de influenţă împotriva vecinului său în timpul preşedinţiei sale prin rotaţie la conducerea UE, care începe în ianuarie.
