Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a propus astăzi suprimarea Senatului și modificarea sistemului electoral, revenind astfel asupra reformelor democratice adoptate după revoltele sângeroase din 2022 ce au zguduit autoritățile acestei prime economii din Asia Centrală. „Propun astăzi viitoarea creare a unui Parlament monocameral”, a anunțat Tokaev, adresându-se deputaților și senatorilor.
Referendum pentru modificarea Constituției
Potrivit fostului diplomat de formare sovietică și dornic să se afișeze ca reformist, această propunere trebuie să fie supusă unui referendum în 2027 și va genera o modificare a Constituției, deja revizuită de șase ori după declararea independenței față de Uniunea Sovietică. „Am repetat de nenumărate ori că toate problemele cruciale pentru stat nu vor fi rezolvate decât cu consimțământul poporului”, a declarat el, chiar dacă în această fostă republică sovietică propunerile președintelui sunt foarte adesea urmate de efect.
În cazul adoptării la referendum, acest Parlament va trebui, potrivit lui Tokaev, „să fie ales doar pe liste de partide”, ceea ce ar urma să întărească omnipotentul partid Amanat. În timpul alegerilor legislative din 2023, a fost instaurat un nou sistem adoptat prin referendum: 29 din 98 de deputați au fost aleși prin scrutin uninominal, sistem ce permite candidaților independenți să concureze, o premieră după 2004. Șase partide, mai mult sau mai puțin loiale președintelui, au intrat în Majilis (echivalentul Adunării Naționale) iar autoritățile au confirmat cazuri de falsificare a rezultatelor votului.
În ianuarie 2023, Tokaev a declarat că acest nou model parlamentar va „proteja pe deplin interesele alegătorilor, va garanta o largă diversitate de opinii și va crea condiții favorabile pentru dezvoltarea societății civile”. Cu un teritoriu de cinci ori mai mare decât cel al Franței, Kazahstanul a fost în ianuarie 2022 scena unor ample manifestații împotriva costului ridicat al vieții care au degenerat în revolte. Președintele Tokaev a dat ordinul de a „trage pentru a ucide”, soldat cu moartea a 238 de persoane, potrivit cifrelor oficiale.
