A fost, deja, acuzat de nepotism, după ce a încercat să-l instaleze pe viitorul său cumnat în funcția de ministru al Justiției.
„Nu ne facem iluzii în privinţa crizelor şi provocărilor cu care se confruntă guvernul (…): creşterea explozivă a preţurilor, bugetul, lipsa reformelor, grava criză energetică mondială şi escaladarea conflictelor” – recunoaște el.
Promite tot un guvern pro-occidental și exclude alegerile parlamentare anticipate.
Viitorul prim-ministru ungar, Peter Magyar, le cere liderilor politici maghiari din România să se conformeze pe deplin cerinţelelor legale din cele două țări.
Rezultatele permit diverse scenarii pentru formarea unui nou guvern.
În oferta electorală apar partide numite Măreția sau Strălucirea.
Ei denunță acum „cenzura demnă de o dictatură” sub premierul naționalist Viktor Orban.
„Ridicăm recomandarea ca cetățenii să se abțină de la vizitarea Ungariei” vecine - a anunțat ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha.
Partidele lor sunt aliate în facțiunea de dreapta radicală Patrioți pentru Europa din Parlamentul European.
Anunțul survine la două zile după vizita la Budapesta a vicepreședintelui american, JD Vance, și înaintea alegerile parlamentare de duminică.
În Ungaria vor avea loc, pe 12 aprilie a.c., alegerile parlamentare, probabil cel mai important scrutin în Europa din acest an. De rezultatele acestor alegeri depind mai multe decizii majore pe care le va lua Uniunea Europeană, inclusiv cu privire la Ucraina, pe care Ungaria le blochează de mai mult timp. Este vorba de acordarea unui ajutor de 90 miliarde de euro Ucrainei, introducerea noilor sancțiuni de război împotriva Rusiei și decizia de a deschide negocierile de a aderarea la UE cu Kievul. Blocarea acestei din urmă decizii de către Ungaria afectează și Republica Moldova, deoarece Kievul și Chișinăul sunt văzute la pachet în parcursul lor de integrare europeană.
Vizita sa este considerată o dovadă de susținere pentru premierul naţionalist Viktor Orban, înaintea scrutinului legislativ de pe 12 aprilie.
Studiul arată, de asemenea, percepții negative au moderate privind respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană.
Regatul scandinav ar putea fi vizat de campanii de dezinformare și atacuri cibernetice, în special în perioada premergătoare scrutinului.
Au câștigat ecologiștii, urmați de populiști.
El l-a prezentat pe principalul său adversar politic, Peter Magyar, liderul formațiunii de opoziție Tisza, drept „o marionetă a Bruxellesului”, susținută de corporații multinaționale.
Donald Trump i-a urat acesteia „mare succes” în aplicarea programului său conservator.
Premierul Sanae Takaichi speră într-o victorie suficient de mare pentru a-şi avansa agenda conservatoare.
Ungaria va organiza alegeri legislative în luna aprilie.
Naționaliștii de stânga din Vetevendosje au obținut peste jumătate din sufragii.
Șeful diplomației de la Budapesta, Peter Szijjarto, susține că „președintele și guvernul ucrainean s-au angajat într-o campanie de interferență deschisă, nerușinată și agresivă”, înaintea alegerilor parlamentare din țara lui.
După un an electoral complicat, 2025, încheiat cu o nouă victorie a forțelor pro-europene, în pofida presiunilor și a banilor aruncați de Moscova, 2026 se conturează a fi aparent un an mai liniștit pentru Republica Moldova. Este un an în care cei care au câștigat ultimele scrutine vor trebui să demonstreze că nu vin doar cu promisiuni frumoase despre un viitor european, ci și cu rezultate concrete. Totuși, această liniște este mai degrabă una de suprafață.
Victoria răsunătoare a Partidului Acțiune și Solidaritate în alegerile parlamentare din 28 septembrie este evenimentul ce caracterizează în mod definitoriu, din mai multe unghiuri, anul politic 2025 în Republica Moldova.
Anul politic 2025 a fost unul intens pentru Republica Moldova și, totodată, a fost unul extrem de important pentru evoluția politică a celui de-al doilea stat românesc. Cu siguranță, evenimentul central al anului au fost alegerile parlamentare din 28 septembrie care au încheiat un ciclu electoral din mai multe scrutine succesive – localele din 2023, referendumul pentru integrarea europeană și prezidențialele din 2024. În mod surprinzător, rezultatul parlamentarelor din septembrie a fost unul neașteptat de bun pentru partida proeuropeană de la Chișinău.
Cel mai tânăr stat din Europa, independent faţă de Serbia din 2008, este în criză politică de la începutul anului.
Președinta Maia Sandu a convocat, pe 2 decembrie a.c., Consiliul Național de Securitate (CNS), la care a fost discutat și aprobat un plan de consolidare a rezilienței democratice pentru anii 2026-2027. Cu o zi mai devreme, oligarhul fugar Ilan Șor anunța, într-un mesaj video, că își susăendă toate proiectele sociale în Republica Moldova din cauza pretinsei persecutări a angajaților săi și a blocării fondurilor de către autoritățile de la Chișinău.
Țara balcanică a organizat șapte rânduri de alegeri parlamentare în patru ani.
Pe 30 noiembrie, în republica ex-sovietică din Asia Centrală au loc alegeri parlamentare anticipate.