După un an electoral complicat, 2025, încheiat cu o nouă victorie a forțelor pro-europene, în pofida presiunilor și a banilor aruncați de Moscova, 2026 se conturează a fi aparent un an mai liniștit pentru Republica Moldova. Este un an în care cei care au câștigat ultimele scrutine vor trebui să demonstreze că nu vin doar cu promisiuni frumoase despre un viitor european, ci și cu rezultate concrete. Totuși, această liniște este mai degrabă una de suprafață.
Victoria răsunătoare a Partidului Acțiune și Solidaritate în alegerile parlamentare din 28 septembrie este evenimentul ce caracterizează în mod definitoriu, din mai multe unghiuri, anul politic 2025 în Republica Moldova.
Anul politic 2025 a fost unul intens pentru Republica Moldova și, totodată, a fost unul extrem de important pentru evoluția politică a celui de-al doilea stat românesc. Cu siguranță, evenimentul central al anului au fost alegerile parlamentare din 28 septembrie care au încheiat un ciclu electoral din mai multe scrutine succesive – localele din 2023, referendumul pentru integrarea europeană și prezidențialele din 2024. În mod surprinzător, rezultatul parlamentarelor din septembrie a fost unul neașteptat de bun pentru partida proeuropeană de la Chișinău.
Cel mai tânăr stat din Europa, independent faţă de Serbia din 2008, este în criză politică de la începutul anului.
Președinta Maia Sandu a convocat, pe 2 decembrie a.c., Consiliul Național de Securitate (CNS), la care a fost discutat și aprobat un plan de consolidare a rezilienței democratice pentru anii 2026-2027. Cu o zi mai devreme, oligarhul fugar Ilan Șor anunța, într-un mesaj video, că își susăendă toate proiectele sociale în Republica Moldova din cauza pretinsei persecutări a angajaților săi și a blocării fondurilor de către autoritățile de la Chișinău.
Țara balcanică a organizat șapte rânduri de alegeri parlamentare în patru ani.
Pe 30 noiembrie, în republica ex-sovietică din Asia Centrală au loc alegeri parlamentare anticipate.
Bruxellesul susține și obiectivul „ambițios” al admiterii Ucrainei, dar solicită o „accelerare a ritmului reformelor”, în special în ceea ce privește respectarea statului de drept.
Critic al premierului Viktor Orban, el e acuzat că s-a îmbrâncit cu polițiștii.
Următorul mandat al Legislativului și al viitorului Guvern poate face istorie și poartă cea mai mare responsabilitate de leadership politic de până acum. Republica Moldova are o șansă unică pe care nu o mai poate rata, așa cum s-a întâmplat spre finalul anilor ’90, începuturile anilor 2000, atunci când avea șansă să fie în același tren spre Europa împreună cu țările baltice. Cu toate acestea, există și o serie de probleme pe care ne propunem să le analizăm cu atenție.
Președinta a cerut noului Legislativ să apere pacea și să accelereze integrarea în UE.
Săptămâna trecută, am observat pe peretele unui bloc de pe bulevardul Traian din Chișinău o inscripție ce șoca prin caracterul agresiv, absurd și nedrept:. „Санду - Гитлер” (Sandu e Hitler, în limba rusă).
Curtea Constituțională a validat la 16 octombrie a.c. rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie a.c., punând astfel capăt speculațiilor venite pe filieră rusă, potrivit cărora scrutinul ar putea fi anulat.
„Colegii noştri au fost denigraţi, vopsiţi în culorile cele mai oribile, deşi sunt un partid care vine către Țara Mamă, vine către aceleaşi construcţii şi alianţe din care noi facem parte” – a afirmat liderul AUR, George Simion.
Președinta Maia Sandu a convocat noul Legislativ pe 22 octombrie, după validarea alegerilor parlamentare din 28 septembrie.
Președinta Maia Sandu a semnat decretul de convocare a noului legislativ pe 22 octombrie a.c., în urma confirmării rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie a.c. și validării mandatelor noilor deputați de către Curtea Constituțională, pe 16 octombrie a.c.
Noul cabinet de miniştri ar putea fi învestit în prima jumătate a lunii noiembrie.
Pe lângă confirmarea rezultatelor alegerilor, Curtea urmează să valideze mandatele celor cinci concurenți electorali care au trecut pragul electoral.
Retragerea lui Dorin Recean din politică – el nu-și mai dorește nici funcția de prim ministru, deși liderul PAS, Igor Grosu și-a exprimat intenția de a-i propune din nou să conducă guvernul, nici cea de legislator, - pare surprinzătoare pe fundalul alegerilor parlamentare cu un rezultat impresionant pentru partidul de guvernământ. De obicei, un câștigător se comportă altfel.
Propaganda (pro)rusă caută să convingă că Rusia e de neoprit. Alegerile din Moldova au arătat însă că, atunci când este înfruntată inteligent, Moscova nu poate să câștige războiul hibrid nici măcar împotriva unei țări cu resurse infinit mai mici. Lecțiile oferite de Moldova pot fi utile și pentru NATO și România.
Traiectoria Partidului „Democrația Acasă” în alegerile parlamentare din acest an a fost într-adevăr surprinzătoare, date fiind vechimea și eșecurile sale de până acum. Ar fi însă exagerat să o comparăm cu cea a unui meteorit sau asteroid. E asemănătoare mai curând cu zborul unui zmeu de hârtie, propulsat de o rafală de vânt la o înălțime mai mare ca de obicei.
Comisia Electorală Centrală a transmis, luni, documentele și materiale necesare confirmării rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.
Republica Moldova va semna Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană până în anul 2028, deși are mai multe restanțe, îndeosebi la capitolele economie și reforma justiției. Voturile lui Șor au fost redirecționate către partidul „Democrația Acasă”, iar Blocul Patriotic ar fi trebuit să fie exclus din cursa electorală, pentru că este condus de agenți ai unui stat străin. Sunt opiniile analistului politic Victor Ciobanu care, într-un interviu pentru Veridica.md, a vorbit despre rezultatele scrutinului parlamentar din 28 septembrie a.c.
Curtea Constituțională are la dispoziție 10 zile pentru a confirma legalitatea scrutinului și a valida mandatul noului Parlament.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova au fost nu doar rușinoase, ci și un „eșec total al Occidentului”, întrucât totul ce este împotriva PAS a fost eliminat din scrutin, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, la postul de radio pro-Kremlin Sputnik.
Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor alegerilor și Raportul cu privire la rezultatele scrutinului parlamentar din 28 septembrie 2025, care vor fi prezentate Curţii Constituţionale pentru validarea noului Parlament.
Ei contează pe susținere în Legislativ din partea partidului „Vocea Șoferilor”.
CEC a sancționat Partidul Democrația Acasă și va raporta încălcările Curții Constituționale.
Maia Sandu a fost întâmpinată cu aplauze la summitul Comunității Politice Europene de la Copenhaga.
Pe agendă: aderarea la UE și securitatea regională
Votul din 28 septembrie a.c. a fost o remarcabilă victorie a Republicii Moldova, a treia la număr după referendumul pentru integrarea europeană și alegerile prezidențiale din 2024. Rezultatele scrutinului reprezintă un manifest european al societății moldovenești și un răspuns exemplar al autorităților moldovene la acțiunile hibride ale Rusiei împotriva Republicii Moldova.
Liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că regretă decizia celor doi deputați aleși pe listele formațiunii de a părăsi fracțiunea fără consultări interne, dar și-a exprimat încrederea că aceștia vor respecta mandatul primit de la cetățeni, axat pe integrarea europeană.