Vicepremierul Antonio Tajani a calificat consultarea populară, inițiată la solicitarea opoziției de stânga, drept o risipă de bani.
Acestea vizează modificarea legislaţiei din domeniul acordării cetăţeniei şi al muncii.
Potrivit Procuraturii Generale, inculpații ar fi acționat în interesul unui partid declarat neconstituțional și al unor formațiuni afiliate, îndemnând votanții să susțină candidați anti-europeni și să voteze „NU” la referendumul privind integrarea în UE.
Poliția încurajează persoanele implicate să coopereze pentru a fi scutite de pedeapsă și amenzi. Pentru coruperea electorală sunt aplicate amenzi de la 25 000 de lei până la 37 500 de lei.
Persoane afiliate lui Ilan Șor se regăsesc pe lista grupului de inițiativă „în susținerea neutralității”, în campania anti-NATO promovată de Irina Vlah.
Comisia Electorală Centrală a respins cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea desfășurării unui referendum privind neutralitatea R. Moldova, deoarece acest lucru este deja prevăzut în Constituție.
Purtătorul de cuvânt al președinţiei ruse, Dmitri Peskov, invocă aşa-zisele referendumuri privind anexarea, din toamna lui 2022.
Maia Sandu a solicitat măsuri suplimentare pentru consolidarea luptei împotriva corupției politice și fortificarea securității naționale.
Republica Moldova în anul 2024 a fost în atenția propagandei ruse în special în contextul referendumului privind integrarea europeană a țării și al alegerilor prezidențiale. Rușii au promovat narațiuni menite să divizeze și mai mult societatea și, la fel ca în 2023, teme legate de implicarea țării în războiul din Ucraina, pretinse atacuri asupra Transnistriei și aderarea la NATO, precum și „propaganda” LGBT. În goana după narațiuni cât mai „convingătoare” și panicarde, propaganda a ajuns uneori la derizoriu, lansând falsuri care stârnesc râsul.
Anul politic 2024 în Republica Moldova a fost unul complicat, dar totuși poate fi considerat unul pozitiv. Principalul rezultat al acestui an este că Republica Moldova și-a menținut traiectoria europeană. Într-o anumită măsură, chiar și-a consolidat parcursul european. Începând cu 2024, integrarea europeană a devenit „proiectul de țară” al Republicii Moldova. Tot în 2024, au început și negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Anul 2024 a fost unul fără precedent: mai mult de jumătate de glob și-a ales elitele politice. Care sunt lecțiile din alegerile prezidențiale și referendumul desfășurat în Republica Moldova? Ce avem de învățat din europarlamentarele, parlamentarele, localele și prezidențialele din România?
Autoritățile ruse au creat la Moscova un centru operațional de comandă, condus de fugarul Ilan Șor, care avea drept obiectiv primordial compromiterea referendumului privind integrarea europeană și a scrutinului prezidențial.
Referendumul și alegerile prezidențiale, recent încheiate, au marcat, fără îndoială, viața politică moldovenească. Impactul emoțional pe care l-a avut referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova (care a trecut la limită) și riscul pierderii de către Maia Sandu a alegerilor prezidențiale în turul II a determinat guvernarea să promită că vor urma remanieri în cabinetul de miniștri și că va fi accelerată reforma justiției.
Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova condamnă declarațiile false și nefondate ale ambasadorului agreat al Federației Ruse, Oleg Ozerov, făcute într-un interviu pentru un post de radio din Rusia.
Moldova nu are președinte legitim, va fi vândută și o să renunțe la neutralitate, potrivit unor narațiuni false rusești post-electorale. Propaganda a luat în vizor și Ucraina, acuzată că pregătește acte de terorism nuclear – asta deși Rusia e cea care a amenințat cu război nuclear și a atacat centrale nucleare.
Republica Moldova a demonstrat un proces democratic solid în cadrul alegerilor prezidențiale recente, spune Ambasadorul Cehiei în Republica Moldova, Jaromír Plíšek, într-un interviu pentru Veridica. Jaromír Plíšek acordă „nota 10” procesului electoral, dar subliniază că Republica Moldova s-a confruntat cu încercări de influențare externă, cum ar fi cumpărarea voturilor, și cu presiuni pentru a influența rezultatul electoral.
Premierul Dorin Recean a declarat astăzi că grupările criminale sponsorizate din exterior au investit sume uriașe, echivalente cu 2% din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova, pentru a compromite referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană și pentru a împiedica victoria Maiei Sandu în alegerile prezidențiale.
Partida pro-rusă a lansat campania pentru alegerile legislative care vor avea loc în 2025 în Republica Moldova cu dezinformări că Maia Sandu nu ar fi un președinte legitim. Miza: parcursul european al țării.
După turul II al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie a.c., ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, a fost convocat de Ministerul rus de Externe, unde i-a fost prezentată o notă de protest față de pretinse „acțiuni discriminatorii ale Chișinăului față de observatorii ruși”, atât la referendum, cât și la cel de-al doilea tur alegerilor prezidențiale.
Vladimir Putin este convins că granițele Ucrainei se vor baza pe voința populației prin respectarea dreptului internațional, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Hotărârea Curții Constituționale cu privire la confirmarea rezultatelor referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare.
Mesajele pro-Kremlin, răspândite prin rețele de influență și politicieni de la Chișinău, funcționează ca o „picătură chinezească” menită să erodeze încrederea publicului în viitorul european al țării.
Duminică, pe 3 noiembrie, vor avea loc unele dintre cele mai importante alegeri pentru parcursul european al Republicii Moldova – turul II al scrutinului prezidențial. Importanța unui președinte proeuropean pentru continuarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova este incontestabilă. Moscova face tot posibilul ca la Chișinău viitorul președinte să fie unul mai puțin european (de fapt, antieuropean).
Astfel Constituția R. Moldova va fi completată cu un nou titlu „Integrarea în Uniunea Europeană”.
Preoții moldoveni, care au plecat la Moscova înainte de referendum, au purtat discuții private cu cineva, într-un birou de la fabrica de obiecte bisericești Sofrino, despre care toți evită să vorbească. Declarațiile au fost făcute de preotul Pavel Borșevschi, protopop de Botanica (mun.Chișinău) și paroh al Bisericii „Sf. Dumitru” din capitală, în cadrul unui interviu despre minciună pentru Veridica.
Referendumul a fost un eșec al autorităților de la Chișinău, iar rezultatul de 50,35% în favoarea aderării la Uniunea Europeană și 49,65% împotrivă a fost obținut în ultimul moment, deci a fost fraudat, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Exrene de la Moscova, Maria Zaharova.
Comisia Electorală Centrală a declarat valabil referendumul republican constituțional și a aprobat, în cadrul ședinței de vineri, 25 octombrie, procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării la referendumul din 20 octombrie 2024.
Evenimentele care au marcat de departe această săptămână au fost alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, victoria lui Vladimir Plahotniuc în fața Consiliului Uniunii Europene și pregătirea dezbaterilor electorale dintre cei doi candidați electorali care au ajuns în cel de-al doilea tur de scrutin – Maia Sandu (42,49%) și Alexandr Stoianoglo (25,95%).
Partidul Comunistilor din Republica Moldova (PCRM) a depus o plângere la Comisia Electorală Centrală, semnalând încălcări la secțiile de votare din străinătate în timpul alegerilor.
Rezultatele acestui scrutin trebuiau să confirme ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova printr-un vot de „da” consolidat al societății la referendum și păstrarea actualei dinamici a relației cu UE prin realegerea pentru un nou mandat, poate chiar din primul tur, a actualului șef al statului, Maia Sandu. Însă nu a fost să fie așa.
Rezultatele scrutinului din 20 octombrie trebuiau să confirme ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova printr-un vot de „da” consolidat al societății la referendum și păstrarea actualei dinamici a relației cu UE prin realegerea pentru un nou mandat, poate chiar din primul tur, a actualului șef al statului, Maia Sandu. Însă nu a fost să fie așa.
Referendumul pentru aderarea la UE din Moldova a fost un eșec din cauza rezultatului strâns, scrie presa ucraineană. Printre cauzele acestui eșec se numără acțiunile directe ale Rusiei și faptul că în Moldova nu a avut loc o de-rusificare.