El a precizat că România livrează energie pentru statele din jur în condiţii tarifare normale.
El spune că respectă voinţa cetăţenilor din statul vecin în obiectivele pe care şi le-au ales.
Declarațiile președintei Maia Sandu făcute pentru podcastul britanic „The Rest Is Politics” în care spunea că ar vota pentru unirea cu România în cazul unui referendum în acest sens a generat probabil cele mai mari dezbateri și discuții la acest subiect din ultimul timp, inclusiv la nivel internațional.
Breaking news sau nu? Declarația președintei Maia Sandu, făcută în podcastul de limbă engleză “The rest is politics”, difuzat pe 12 ianuarie a.c., privind un ipotetic referendum de unire a Republicii Moldova cu România, a scos de la naftalină o temă care nu mai este de multă vreme în “mainstream-ul” ideilor politice. De altfel, un referendum la care Maia Sandu ar fi votat “DA” pentru (re)unirea cu România.
Afirmația Maiei Sandu că ar vota pentru reunirea Republicii Moldova cu România, dacă s-ar organiza un referendum în această chestiune nu e prima de acest fel. Prima a fost în februarie 2016, la Pro TV, în cadrul emisiunii „În Profunzime”, au mai fost și alte câteva referințe la tema Unirii, nu întotdeauna reușite, important e să fie luate drept ceea ce sunt: niște opinii personale.
Anul politic 2025 a fost unul intens pentru Republica Moldova și, totodată, a fost unul extrem de important pentru evoluția politică a celui de-al doilea stat românesc. Cu siguranță, evenimentul central al anului au fost alegerile parlamentare din 28 septembrie care au încheiat un ciclu electoral din mai multe scrutine succesive – localele din 2023, referendumul pentru integrarea europeană și prezidențialele din 2024. În mod surprinzător, rezultatul parlamentarelor din septembrie a fost unul neașteptat de bun pentru partida proeuropeană de la Chișinău.
Instanța le-a găsit vinovate după ce ar fi oferit bani alegătorilor pentru a influența votul la Referendumul Constituțional și la alegerile prezidențiale.
Kasîm-Jomart Tokaev dorește să schimbe și actualul sistem electoral, eliminând posibilitatea candidaturilor independente.
Aproape trei milioane de lei ar fi fost cheltuiți netransparent de partidele afiliate fugarului Ilan Șor în campaniile pentru prezidențialele și referendumul din 2024, relevă un raport aprobat astăzi de Comisia Electorală Centrală, privind finațarea partidelor „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, „Victorie”, „Șansă” și „Renaștere”.
Liderul sârbilor bosniaci a fost demis din funcție de Comisia Electorală, după condamnare.
Președintele Nicușor Dan i-a „emoționat” pe unioniștii de pe ambele maluri ale Prutului, referindu-se la unire, într-un interviu acordat ziarului german Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Vicepremierul Antonio Tajani a calificat consultarea populară, inițiată la solicitarea opoziției de stânga, drept o risipă de bani.
Acestea vizează modificarea legislaţiei din domeniul acordării cetăţeniei şi al muncii.
Potrivit Procuraturii Generale, inculpații ar fi acționat în interesul unui partid declarat neconstituțional și al unor formațiuni afiliate, îndemnând votanții să susțină candidați anti-europeni și să voteze „NU” la referendumul privind integrarea în UE.
Poliția încurajează persoanele implicate să coopereze pentru a fi scutite de pedeapsă și amenzi. Pentru coruperea electorală sunt aplicate amenzi de la 25 000 de lei până la 37 500 de lei.
Persoane afiliate lui Ilan Șor se regăsesc pe lista grupului de inițiativă „în susținerea neutralității”, în campania anti-NATO promovată de Irina Vlah.
Comisia Electorală Centrală a respins cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea desfășurării unui referendum privind neutralitatea R. Moldova, deoarece acest lucru este deja prevăzut în Constituție.
Purtătorul de cuvânt al președinţiei ruse, Dmitri Peskov, invocă aşa-zisele referendumuri privind anexarea, din toamna lui 2022.
Maia Sandu a solicitat măsuri suplimentare pentru consolidarea luptei împotriva corupției politice și fortificarea securității naționale.
Republica Moldova în anul 2024 a fost în atenția propagandei ruse în special în contextul referendumului privind integrarea europeană a țării și al alegerilor prezidențiale. Rușii au promovat narațiuni menite să divizeze și mai mult societatea și, la fel ca în 2023, teme legate de implicarea țării în războiul din Ucraina, pretinse atacuri asupra Transnistriei și aderarea la NATO, precum și „propaganda” LGBT. În goana după narațiuni cât mai „convingătoare” și panicarde, propaganda a ajuns uneori la derizoriu, lansând falsuri care stârnesc râsul.
Anul politic 2024 în Republica Moldova a fost unul complicat, dar totuși poate fi considerat unul pozitiv. Principalul rezultat al acestui an este că Republica Moldova și-a menținut traiectoria europeană. Într-o anumită măsură, chiar și-a consolidat parcursul european. Începând cu 2024, integrarea europeană a devenit „proiectul de țară” al Republicii Moldova. Tot în 2024, au început și negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Anul 2024 a fost unul fără precedent: mai mult de jumătate de glob și-a ales elitele politice. Care sunt lecțiile din alegerile prezidențiale și referendumul desfășurat în Republica Moldova? Ce avem de învățat din europarlamentarele, parlamentarele, localele și prezidențialele din România?
Autoritățile ruse au creat la Moscova un centru operațional de comandă, condus de fugarul Ilan Șor, care avea drept obiectiv primordial compromiterea referendumului privind integrarea europeană și a scrutinului prezidențial.
Referendumul și alegerile prezidențiale, recent încheiate, au marcat, fără îndoială, viața politică moldovenească. Impactul emoțional pe care l-a avut referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova (care a trecut la limită) și riscul pierderii de către Maia Sandu a alegerilor prezidențiale în turul II a determinat guvernarea să promită că vor urma remanieri în cabinetul de miniștri și că va fi accelerată reforma justiției.
Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova condamnă declarațiile false și nefondate ale ambasadorului agreat al Federației Ruse, Oleg Ozerov, făcute într-un interviu pentru un post de radio din Rusia.
Moldova nu are președinte legitim, va fi vândută și o să renunțe la neutralitate, potrivit unor narațiuni false rusești post-electorale. Propaganda a luat în vizor și Ucraina, acuzată că pregătește acte de terorism nuclear – asta deși Rusia e cea care a amenințat cu război nuclear și a atacat centrale nucleare.
Republica Moldova a demonstrat un proces democratic solid în cadrul alegerilor prezidențiale recente, spune Ambasadorul Cehiei în Republica Moldova, Jaromír Plíšek, într-un interviu pentru Veridica. Jaromír Plíšek acordă „nota 10” procesului electoral, dar subliniază că Republica Moldova s-a confruntat cu încercări de influențare externă, cum ar fi cumpărarea voturilor, și cu presiuni pentru a influența rezultatul electoral.
Premierul Dorin Recean a declarat astăzi că grupările criminale sponsorizate din exterior au investit sume uriașe, echivalente cu 2% din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova, pentru a compromite referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană și pentru a împiedica victoria Maiei Sandu în alegerile prezidențiale.
Partida pro-rusă a lansat campania pentru alegerile legislative care vor avea loc în 2025 în Republica Moldova cu dezinformări că Maia Sandu nu ar fi un președinte legitim. Miza: parcursul european al țării.
După turul II al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie a.c., ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, a fost convocat de Ministerul rus de Externe, unde i-a fost prezentată o notă de protest față de pretinse „acțiuni discriminatorii ale Chișinăului față de observatorii ruși”, atât la referendum, cât și la cel de-al doilea tur alegerilor prezidențiale.
Vladimir Putin este convins că granițele Ucrainei se vor baza pe voința populației prin respectarea dreptului internațional, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Hotărârea Curții Constituționale cu privire la confirmarea rezultatelor referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare.