Majoritatea judecătorilor și procurorilor sunt dispuși să participe la evaluarea externă a integrității, chiar dacă cei mai mulți nu susțin acest proces, relevă un sondaj lansat de Centrul de Resurse Juridice, efectuat de Magenta Connsulting, în rândul judecătorilor, procurorilor și avocaților. Astfel, potrivit studiului, la care au participat 476 de respondenți din sistemul de justiție, 34% dintre judecători și 21% dintre procurori susțin legea privind evaluarea externă (vetting), spre deosebire de 57% dintre avocați. Totuși, disponibilitatea individuală de a se supune vettingului este ridicată: 81% dintre judecători și 70% dintre procurori afirmă că ar accepta evaluarea.
Aproximativ jumătate dintre avocați (50%) și judecători (49%) susțin crearea colegiilor anticorupție, iar 47% dintre judecători consideră că Legea nr. 135/2024 privind revizuirea hărții judiciare va avea un impact pozitiv – o opinie mai puțin împărtășită de procurori (32%). Printre măsurile considerate necesare pentru reorganizarea instanțelor, 76% dintre judecători menționează reducerea volumului de lucru, 68% solicită creșterea numărului de judecători, iar 62% –modernizarea sediilor. Specializarea asistenților judiciari este aprobată de majoritatea actorilor.
Percepția generală privind corupția este în creștere, arată studiul. În 2025, 72% dintre avocați, 46% dintre procurori și 37% dintre judecători consideră că în Moldova există multă sau foarte multă corupție. Cele mai corupte instituții, în percepția respondenților, sunt Parlamentul și Guvernul, urmate de Poliție și CNA. Corupția din sistemul judecătoresc este percepută ca ridicată de 61% dintre avocați, comparativ cu 29% dintre procurori și doar 15% dintre judecători. Procuratura este considerată coruptă de 65% dintre avocați și 29% dintre judecători. Corupția este percepută ca fiind mai puțină la Președinție, dar stabilă sau în creștere în majoritatea celorlalte instituții. Cei mai invocați factori care contribuie la corupție sunt: salariile mici (94% dintre procurori, 78% dintre judecători), lipsa transparenței (73% dintre avocați), deficiențele în selecție/promovare (83% dintre avocați) și lipsa sancționării persoanelor corupte (81% dintre avocați). Curțile de Apel sunt indicate ca instituții cu cel mai ridicat nivel de corupție în justiție, urmate de CSM și INJ. În procuratură, cele mai frecvent menționate instituții sunt PCCOCS, Procuratura Anticorupție și procuraturile raionale. În avocatură, Comisia de licențiere este indicată de 35% dintre avocați.
Majoritatea judecătorilor și procurorilor se consideră independenți, totodată respondenții susțin că politicul este principalul factor perturbator. Pe parcursul ultimilor cinci ani, datele reflectă o creștere a autoevaluării pozitive a judecătorilor în ceea ce privește independența proprie (de la 84% în 2020, la 93% în 2025). 65% dintre procurori consideră că ei acționează independent. Datele indică o percepție generalizată asupra influențelor externe, în special politice, asupra sistemului judiciar. Politicienii sunt considerați principalii factori perturbatori: 71% dintre avocați, 60% dintre procurori și 32% dintre judecători sunt de acord că aceștia influențează deciziile instanțelor. În paralel, instituții precum Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura Generală, CNA și chiar mass-media sunt percepute ca având un impact semnificativ asupra procesului decizional.
