Un pericol pentru apartenența României la UE și NATO
Cotată în spațiul public românesc drept o populistă deosebit de gălăgioasă și manifest rusofilă, Șoșoacă s-a înscris în cursa pentru șefia statului român și anul trecut.
Curtea Constituţională (CCR) i-a respins atunci candidatura, întrucât, potrivit motivării, convingerile sale nu sunt compatibile cu valorile democraţiei, iar dacă ar deveni președinte ar pune în pericol apartenența României la Uniunea Europeană și NATO.
Finalista alegerilor anulate, favorita basarabenilor
Tot joi, e programată și depunerea candidaturii la președinția României a liderei USR, Elena Lasconi, primăriță la Câmpulung Muscel (sud).
Anul trecut, ea s-a clasat a doua după primul tur de scrutin, de pe 24 noiembrie, și urma să-și dispute turul decisiv, de pe 8 decembrie, cu independentul Călin Georgescu, acuzat de conexiuni sau cel puțin afinități cu Rusia putinistă.
56,65% dintre basarabenii cu cetățenie română au votat la primul tur pentru Lasconi.
Pe 6 decembrie, când în diaspora votaseră, deja, cîteva zeci de mii de români, CCR a anulat întregul proces electoral.
„Statul român a călcat în picioare democraţia (…) Ar fi trebuit să mergem mai departe cu votul. Ar fi trebuit să respectăm dorinţa poporului român. Fie că ne place sau nu, din punct de vedere legal şi legitim, 9 milioane de cetăţeni români, atât din ţară, cât şi din diaspora, şi-au exprimat prin vot preferinţa pentru un anumit candidat. Nu putem ignora voinţa lor! Preşedinţii nu se numesc printr-o simplă semnătură sau prin negocieri de culise” – a declarat atunci Lasconi.
