În anul 2026, subiectul unionismului a revenit în centrul discursului public din Republica Moldova, dar și din România. Totul a pornit de la un interviu acordat de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, podcastului britanic „The Rest Is Politics: Leading”, în care ea a declarat că ar vota „da” la un eventual referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România.
Două „bombe” mediatice au zguduit profund societatea moldavă în ultima săptămână. Una, legată de selectarea directorului MoldATSA, care și-a falsificat datele biografice și a stabilit remunerații dubios de generoase pentru personalul instituției, inclusiv verișoara Maiei Sandu, a cauzat câteva demisii, audit, restituiri de sume, percheziții, se pregătesc și intervenții legislative...
De la Moscova la Volgograd și Mahacikala, presa rusă a pus pe pauză, pentru câteva zile, toate celelalte subiecte pentru a-și „informa” publicul despre un așa-zis „moment de cotitură” produs la București: votul din ultimul moment din Camera Deputaților care ar fi declanșat anexarea Republicii Moldova și ar fi deschis drumul unui nou război, aproape mondial, în Transnistria. În acest registru apocaliptic, Diana Șoșoacă revine, pentru a doua oară în această lună, în prim-plan, iar Rusia pare să fi preluat inițiativa în așa-numitul proiect al „Unirii”, nu pentru a-l discuta, ci pentru a-l decredibiliza, caricaturiza și transforma într-un instrument de panică.
A fost pe-acolo eurodeputata Diana Şoşoacă, consacrată în spațiul public autohton drept o rusofilă impenitentă și o scandalagioaică pasională.
Cei doi apar împreună la forumul de la Sankt Petersburg.
Procurorii din țară o acuză de multiple infracțiuni.
„Răspândeşte în mod regulat naraţiuni ale Kremlinului în timpul discursurilor sale publice” – acuză SBU.
Dintre cei care contează, merg mai departe Elena Lasconi, USR, și George Simion, AUR.
Potrivit Curții Constituționale, convingerile celei dintâi nu sunt compatibile cu valorile democraţiei.
