Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat că toate „neînțelegerile” cu Statele Unite în privința Ucrainei au fost rezolvate în urma unei întâlniri de la începutul acestei luni între președintele Vladimir Putin și trimisul american Steve Witkoff. Kremlinul a lăudat întâlnirea din 2 decembrie cu Witkoff și ginerele președintelui american Donald Trump, Jared Kushner, ca fiind „constructivă”, deși nu s-au realizat progrese majore pentru a soluționa războiul din Ucraina. Lavrov a mai declarat că discuțiile au confirmat „înțelegerile reciproce” la care s-a ajuns între Putin și Trump la un summit din Alaska, din august.
Lavrov a adăugat că Rusia dorește un pachet de documente convenit pentru a susține un acord de pace pe termen lung și durabil în Ucraina, cu garanții de securitate pentru toate părțile implicate. „Le-am transmis colegilor noștri americani propuneri suplimentare privind garanțiile de securitate colectivă”, a declarat Lavrov. „Înțelegem că, atunci când discutăm despre garanțiile de securitate, nu ne putem limita doar la Ucraina”, a adăugat el. De asemenea, Lavrov a atenționat că Rusia nu va accepta ca Ucraina să devină stat membru al NATO și că Moscova dorește protecție pentru vorbitorii de limbă rusă din Ucraina.
Și Rusia vrea garanții de securitate
Totodată, Lavrov a respins propunerile europene pentru o reglementare pașnică a războiului din Ucraina și a amintit că și Rusia are nevoie de garanții de securitate în relația cu NATO. „Europa încearcă prin toate mijloacele să ajungă la masa negocierilor. Dar aceste idei pe care Europa le născocește nu vor fi utile pentru negocieri”, a declarat Lavrov, adresându-se corpului diplomatic străin staționat la Moscova.
Lavrov a subliniat că, pe baza informațiilor divulgate în presă despre consultările dintre europeni și SUA, primii doresc ca Washingtonul să acorde garanții de securitate Kievului, „ignorând orice fel de interese de securitate ale Rusiei”. Ca răspuns, Lavrov a subliniat că proiectul de securitate colectivă pe care Moscova l-a prezentat NATO în decembrie 2021, cu două luni înainte de începerea campaniei militare rusești în Ucraina, „rămâne valabil”. El a amintit că proiectul se referea la „securitatea indivizibilă”, care includea obligații legale și mecanisme de control, și la respingerea de către Kremlin a extinderii NATO în Europa de Est și în spațiul postsovietic.
Atunci, Rusia a prezentat cereri considerate inacceptabile de Occident, cum ar fi revenirea Alianței Atlantice la granițele sale din 1997, adică la situația anterioară extinderii sale către fostele țări ale blocului comunist și cele trei republici baltice.
Ucraina a răspuns planului de pace al SUA
Ucraina a transmis administrației Trump răspunsul său punct cu punct la cel mai recent proiect al planului de pace al Statelor Unite, scrie Veridica.ro. Președintele american a declarat că așteaptă să vadă varianta ucraineană, adăugând: „Unii spun că ar fi mai aproape ca oricând”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea SUA pentru a accepta rapid planul de pace în 20 de puncte al lui Trump, care include cedări teritoriale majore și alte concesii. Un oficial ucrainean a declarat că răspunsul cuprinde comentarii și amendamente „pentru a face totul realizabil”, inclusiv idei noi despre cum să rezolve punctele litigioase.
Ucraina va purta discuții suplimentare astăzi cu așa-numita Coaliție a voluntarilor, condusă de partenerii europeni ai Kievului dispuși să contribuie la securitatea sa după război. Zelenski speră să elaboreze trei documente separate cu SUA și Europa. Unul va avea ca scop încheierea războiului cu Rusia, în timp ce celelalte două vor oferi Ucrainei garanții de securitate și investiții pentru reconstrucția sa postbelică.
