Astăzi se împlinesc trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina. În dimineața zilei de 24 februarie 2022, ora 04:03, Vladimir Putin apărea la televizor anunțând lansarea unei „operațiuni speciale militare” cu scopul de a denazifica și demilitariza Ucraina. Invazia a pornit simultan în mai multe zone ale Ucrainei, rușii atacând orașul Mariupol de pe mare, regiunea Donețk cu rachete trase din Rusia și terestru spre Kiev dinspre Nord. În discursul său, președintele rus insista că scopul nu este ocuparea Ucrainei, ci dezarmarea ei. Între timp, Moscova a proclamat anexarea a patru regiuni ucrainene, Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, pe lângă Crimeea, anexată încă din 2014.
Mii de victime și milioane de refugiați
Mii de cetățeni ucraineni au murit și peste 6 milioane trăiesc ca refugiați în străinătate de când președintele rus Vladimir Putin a ordonat invazia terestră, maritimă și aeriană. Pierderile militare au fost catastrofale, deși acestea rămân secrete bine păzite. Estimările publice occidentale bazate pe rapoarte ale serviciilor de informații variază foarte mult, dar majoritatea spun că sute de mii de persoane au fost ucise sau rănite de fiecare parte.
Conflictul a afectat familiile din fiecare colț al Ucrainei, unde funeraliile militare sunt obișnuite în marile orașe și în satele îndepărtate. Oamenii sunt epuizați de nopțile nedormite de sirenele de raid aerian. Pe front, trupele ucrainene se confruntă cu un adversar superior din punct de vedere numeric, în timp ce se confruntă cu incertitudinea asistenței militare, vitale, din partea Statelor Unite.
Revenirea lui Trump la Casa Albă a acutizat criza ucraineană
Donald Trump l-a catalogat săptămâna trecută pe Volodimir Zelenski drept un „dictator” nepopular care trebuia să încheie rapid un acord de pace sau să își piardă țara, în timp ce liderul ucrainean a declarat că președintele american trăiește într-o „bulă de dezinformare”. Oficialii americani au, inițiat săptămâna trecută, discuții directe cu partea rusă în Arabia Saudită, excluzând Kievul și Europa într-o schimbare uimitoare a politicii privind războiul.
Washingtonul a precizat că nu va trimite trupe ca o garanție de securitate râvnită de Kiev în cazul în care se ajunge la un acord de pace, punând povara direct pe umerii puterilor europene, care probabil se vor confrunta cu dificultăți fără sprijinul SUA.
În centrul relației actuale se află un acord în discuție care ar putea deschide bogățiile minerale ale Ucrainei către SUA, Trump solicitând sute de miliarde de dolari pentru a răsplăti Washingtonul pentru sprijinul său. Zelenski a refuzat să semneze un proiect inițial de acord la începutul acestei luni, protestând că acesta nu este în interesul Ucrainei și nu conține garanțiile de securitate pe care le dorea. Trump a declarat vineri că un acord era aproape, deși detaliile rămân neclare.
Zelenski cere formarea unei armate europene
Președintele ucrainean a cerut Europei să își creeze propria armată, îndemnând în același timp Washingtonul să fie pragmatic. El a purtat zeci de convorbiri telefonice, în principal cu liderii europeni, începând de vineri, pentru a consolida sprijinul primit și pentru a stabili o cale de urmat. Astăzi, numeroși lideri europeni sunt așteptați să viziteze capitala ucraineană pentru a comemora alături de Zelenski aniversarea celui mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial.
SUA cer organizarea de alegeri
Donald Trump a cerut, de asemenea, organizarea de alegeri în Ucraina, descriindu-l pe Zelenski ca „nelegitim”. Mandatul liderului ucrainean trebuia să expire în luna mai a anului trecut, însă nu au fost organizate alegeri din cauza legii marțiale, care a fost declarată la începutul invaziei și care interzice organizarea de alegeri.
Zelenski a declarat ieri că este dispus să renunțe la președinție dacă aceasta înseamnă pace, spunând că ar putea demisiona pentru intrarea Ucrainei în NATO. În prezent, ratingul de încredere al lui Zelenski în rândul populației rămâne peste 50%, conform mai multor sondaje ucrainene.
