Președintele american Donald Trump a surprins întreaga comunitate internaţională anunţând că Statele Unite şi Iranul sunt gata să înceapă discuții „directe" asupra programului nuclear al Teheranului. Liderul de la Casa Albă a fost contrazis, însă, de ministrul de externe al Iranului, care a spus că discuțiile din Oman vor fi indirecte. Trump a emis un avertisment dur că, dacă discuțiile nu vor avea succes, „Iranul va fi în mare pericol”.
„Avem discuții directe cu Iranul și au început. Vor avea loc sâmbătă. Avem o întâlnire foarte mare și vom vedea ce se poate întâmpla", a spus Trump reporterilor din Biroul Oval în timpul unei întâlniri cu prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, aflat în vizită la Washington. „Iranul nu poate avea o armă nucleară și dacă discuțiile nu au succes, chiar cred că va fi o zi foarte proastă pentru Iran”, a spus Trump. „Și cred că toată lumea este de acord că ar fi de preferat să facem o înțelegere”, a adăugat Trump. El a mai spus că discuțiile de sâmbătă cu Iranul vor fi la un nivel foarte înalt, fără a da, însă, detalii. El a refuzat să spună şi unde vor avea loc discuțiile, dar a susținut posibilitatea că s-ar putea ajunge la un acord.
Negocierile directe Iran - SUA, oprite din 2015
SUA și Iranul au purtat discuții indirecte în timpul mandatului fostului președinte Joe Biden, dar au făcut progrese puține sau deloc. Ultimele negocieri directe cunoscute între cele două guverne au fost sub președintele Barack Obama, care a fost vârful de lance al acordului internațional nuclear din 2015, pe care Trump l-a abandonat ulterior. Avertismentele lui Trump cu privire la o acțiune militară împotriva Iranului au stârnit şi mai multă tensiune în Orientul Mijlociu, după războiul deschis din Gaza și Liban, loviturile militare asupra Yemenului, schimbarea regimului din Siria și schimburile de focuri israelo-iraniene.
Trump, care a întărit prezența militară a SUA în regiune de la preluarea mandatului în ianuarie, a spus că ar prefera un acord asupra programului nuclear al Iranului decât o confruntare armată și, pe 7 martie, a spus că i-a scris liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, sugerând pornirea unui dialog. Oficialii iranieni au declarat la acea vreme că Teheranul nu va permite să fie şantajat cu ameninţări de agresiune în timpul negocierilor. Discuțiile directe nu ar avea loc fără aprobarea explicită a lui Khamenei, care în februarie a declarat că negocierile cu SUA „nu sunt inteligente, înțelepte sau onorabile”.
Teheranul preferă negocierile indirecte
Cu câteva ore înainte de anunțul lui Trump, purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că Iranul așteaptă un răspuns al SUA la propunerea Teheranului de negocieri indirecte. El a spus că Republica Islamică crede că face o ofertă generoasă, responsabilă și onorabilă. În ultimele săptămâni, Iranul a respins mai multe cereri ale lui Trump de a negocia direct asupra programului său nuclear, alternativa fiind bombardarea ţării de către Statele Unite și, până la acest moment, a rămas ferm pe poziţie. După declaraţiile liderului american, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a anunţat pe Telegram că vor avea loc discuții indirecte la nivel înalt în Oman, adăugând: „Este la fel de mult o oportunitate, cât și un test. Mingea este în terenul Americii”.
Un alt oficial iranian, vorbind sub condiția anonimatului, a declarat pentru Reuters că „discuțiile nu vor fi directe, ci cu medierea Omanului”. Oman, care menține relații bune atât cu SUA, cât și cu Iranul, este de ceva timp un canal de comunicaţie între state rivale. Agenţia Nournews din Iran, afiliată celui mai înalt organism de securitate al țării, a descris declarația lui Trump despre o întâlnire directă planificată ca parte a unei „operațiuni psihologice menite să influențeze opinia publică națională și internațională”. Un al doilea oficial iranian anonim a declarat, în weekend, că ar fi posibilă o perioadă de aproximativ două luni pentru a ajunge la un acord, invocând îngrijorarea că principalul inamic al Iranului, Israel, ar putea lansa propriul atac dacă discuțiile vor dura mai mult.
Iranul îşi continuă activitatea nucleară
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, care se opune unor negocieri între SUA şi Iran, a spus că dacă diplomația ar putea împiedica Teheranul să obțină vreodată arme nucleare „într-un mod complet, așa cum sa făcut în Libia, cred că ar fi un lucru bun”. În timpul primului său mandat, Trump a retras SUA din acordul din 2015 dintre Iran și puterile mondiale, menit să limiteze activitatea nucleară sensibilă a Iranului în schimbul reducerii sancțiunilor. Trump a reimpus Iranului, de asemenea, sancțiuni drastice.
De atunci, Teheranul a depășit cu mult limitele acestui acord privind îmbogățirea uraniului. Puterile occidentale acuză Iranul că are o agendă clandestină de dezvoltare a capacității de arme nucleare prin îmbogățirea uraniului la un nivel ridicat de puritate fisionabilă, peste ceea ce spun ei că este justificabil pentru un program de energie atomică civilă. Iranul spune că programul său nuclear este în întregime destinat energiei civile.
Schimbarea vine într-un moment precar pentru „Axa de Rezistență” regională a Teheranului, pe care a stabilit-o cu mare preț de-a lungul deceniilor pentru a se opune influenței Israelului și SUA. Axa a fost grav slăbită odată cu atacul grupării palestiniene Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, urmat de riposta extrem de dură a forţelor israeliene asupra mişcării, dar şi a Hezbollah, gruparea islamistă din Liban sprijinită de Iran, şi a rebelilor Houthi din Yemen, vizaţi de atacurile aeriene ale SUA de luna trecută. De asemenea, Israelul a deteriorat grav apărarea antiaeriană a Iranului anul trecut. Căderea președintelui sirian Bashar al-Assad, un alt aliat cheie iranian, a slăbit și mai mult influența Republicii Islamice.
