Preşedintele american Donald Trump susține că omologul său rus Vladimir Putin a „acceptat” invitaţia sa de a se alătura „Consiliului pentru Pace”, considerat drept un concurent al ONU. „A fost invitat. A acceptat”, le-a spus preşedintele american jurnaliştilor, la Davos, în Elveţia.
Anterior, Putin anunţase că a cerut diplomaţiei de la Moscova să studieze invitaţia, înainte de a răspunde. Liderul rus a mai afirmat că țara sa ar putea contribui cu miliardul de dolari solicitat ca taxă de intrare din „activele ruseşti îngheţate sub administraţia americană precedentă” din cauza războiului din Ucraina. De asemenea, el a propus ca fondurile ruseşti rămase blocate în Statele Unite să poată fi folosite pentru „reconstruirea teritoriilor afectate de ostilităţi, după încheierea unui acord de pace între Rusia şi Ucraina”.
Ce țări au acceptat până acum
Casa Albă a transmis că 35 de lideri mondiali s-au angajat până în prezent să se alăture Consiliului pentru Pace, din cele aproximativ 60 de invitaţii trimise. Printre aceştia se numără aliaţi din Orientul Mijlociu, precum Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania, Qatar şi Egipt. Alte ţări care au acceptat să participe sunt Armenia şi Azerbaidjan, care au ajuns la un acord de pace mediat de SUA în august anul trecut, după ce s-au întâlnit cu Trump la Casa Albă. Mai controversat, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, mult timp ocolit de Occident din cauza situaţiei precare a drepturilor omului din ţara sa şi a sprijinului acordat Rusiei în războiul din Ucraina, a acceptat invitaţia lui Trump, care vine în contextul unei apropieri mai largi între Washington şi Minsk.
Alte state care și-au manifestat intenția da a participa sunt Pakistan, Turcia, Indonezia, Maroc, Argentina, Ungaria, și Kosovo.
Ce țări au refuzat invitația
O serie aliaţi apropiaţi ai SUA, incomodaţi de abordarea beligerantă, unilateralistă, de tip „America First”, a lui Trump în diplomaţia internaţională au refuzat deja invitația liderului american. Printre aceștia se află Norvegia şi Suedia, în timp ce ministrul italian al economiei, Giancarlo Giorgetti, a declarat că aderarea la Consiliu pare problematică, pentru că potrivit Constituției italiene interzice aderarea țării la un grup condus de liderul unui alt stat.
Franţa intenţionează, de asemenea, să refuze invitaţia, la fel cum va proceda și Slovenia, țara de origine a primei doamne a Americii, Melania Trump. Canada a declarat că a acceptat „în principiu” să se alăture, dar a transmis că nu va plăti taxa de un miliard de dolari, oferind însă posibilitatea unui rol temporar. Alţi aliaţi cheie ai SUA, inclusiv Marea Britanie, Germania şi Japonia, nu au adoptat încă o poziţie publică clară. Ucraina a declarat că diplomaţii săi examinează invitaţia, dar preşedintele Volodimir Zelenski a spus că îi este greu să-şi imagineze că ar face parte din vreun consiliu alături de Rusia după patru ani de război.
Nici România nu și-a făcut publică poziția, președintele Nicușor Dan anunțând că la acest moment a demarat „un aprofundat proces de analiză a conținutului și implicațiilor Cartei Board of Peace”. Similar, Papa Leon, primul pontif american şi critic al unor politici ale lui Trump, invitat să se alăture Consiliului, a declarat că evaluează propunerea.
