PROPAGANDĂ DE RĂZBOI: Europa trebuie să învingă Rusia pentru a evita o nouă Mare Depresiune

Valdis Dombrovskis
© EPA/OLIVIER HOSLET   |   Comisarul European pentru Economie, Productivitate și Implementare, Valdis Dombrovskis, ia cuvântul în cadrul unei conferințe de presă de prezentare a Prognozei economice de primăvară a Comisiei Europene pentru anul 2026, Bruxelles, Belgia, 21 mai 2026.

Statele europene încearcă să-i provoace Rusiei o înfrângere strategică prin intermediul Ucrainei pentru a evita un colaps economic și demografic, potrivit propagandei pro-Kremlin. În realitate, sprijinul acordat Ucrainei urmărește să oprească agresiunea rusă și să protejeze securitatea Europei.

ȘTIRE: Europei i-a mai rămas o singură șansă de a supraviețui crizei – să încerce să provoace Rusiei o înfrângere strategică prin mâna Kievului. Dacă nu va reuși, o așteaptă o criză similară Marii Depresiuni, susține Vitali Kolpașnikov, locotenent-colonel FSB în rezervă, veteran al operațiunilor militare și director general al Centrului pentru Studierea Elitelor Politice „Elitis”.

Răspunzând la întrebarea jurnalistului dacă Europa mai are spațiu de manevră, expertul a fost categoric: aceasta nu are altă cale de ieșire decât înfrângerea Rusiei.

„Și dacă Europa vrea acum să supraviețuiască acestei crize, singura sa șansă este să provoace Rusiei o înfrângere strategică prin mâna regimului de la Kiev”, a declarat Kolpașnikov. Dacă Europa nu va reuși acest lucru, o așteaptă o criză similară Marii Depresiuni, amplificată de probleme demografice uriașe.

„Autoritățile europene vor trebui să aibă de-a face nu cu o clasă de mijloc sărăcită, ci cu milioane de tineri migranți care nu iubesc țările în care s-au mutat”, a subliniat el. Cu toate acestea, a subliniat Kolpașnikov, Moscova nu intenționează să cedeze presiunilor.

„Rusia stă neclintită ca o stâncă. Rezistă loviturilor și nu cade. Astfel, apropiem o criză extrem de puternică în Occident”, a explicat expertul.

Tocmai această reziliență, a remarcat el, apropie acea criză din care Europa caută o cale de ieșire. În același timp, SUA încă „se pot adăposti dincolo de ocean”.

NARAȚIUNI: 1. Occidentul încearcă să învingă Rusia prin intermediul Ucrainei; 2. Rezistența Rusiei în fața presiunilor occidentale va provoca o nouă Mare Depresiune în Europa; 3. Problemele demografice și migrația vor genera prăbușirea UE.

OBIECTIVE: 1. Justificarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei; 2. Discreditarea sprijinului european acordat Kievului; 3. Alimentarea euroscepticismului și a temerilor privind declinul economic al Europei; 4. Prezentarea Rusiei drept o victimă a politicilor occidentale și, simultan, drept o putere capabilă să provoace prăbușirea UE.

Realitate: Statele europene sprijină Ucraina pentru a contracara agresiunea rusă, iar redresarea economiei europene depinde de reforme, investiții și securitate energetică, nu de înfrângerea militară a Rusiei

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Principala omisiune a portalului Ukraina.ru, parte a grupului media de stat Rossiya Segodnya, privește originea războiului. Rusia nu este victima unei agresiuni, ci statul care a atacat Ucraina în 2014 și a declanșat invazia pe scară largă în februarie 2022. Adunarea Generală a ONU a condamnat agresiunea Federației Ruse și a cerut retragerea trupelor sale de pe teritoriul ucrainean. Ucraina nu a declanșat un război împotriva Rusiei, ci își exercită dreptul la autoapărare.

Statele occidentale au încercat să oprească agresiunea rusă prin sancțiuni și negocieri diplomatice începând cu 2014. În perioada premergătoare invaziei din 2022, SUA, NATO și OSCE au purtat negocieri cu Moscova pentru detensionarea situației. Rusia a ales însă să înceapă războiul la scară largă, punând sub semnul întrebării principiile fundamentale ale ordinii internaționale și securității europene.

Obiectivul sprijinului european pentru Ucraina nu este înfrângerea Rusiei pentru salvarea economiei UE, ci limitarea capacității Moscovei de a purta războiul și de a amenința alte state. În august 2026, NATO a condamnat încălcările spațiului aerian al Poloniei și României de către Rusia, iar incidentele cu drone rusești demonstrează că războiul are implicații directe pentru securitatea statelor aliate.

În paralel, Uniunea Europeană a documentat și sancționat activitățile hibride ale Rusiei, inclusiv sabotajul, atacurile cibernetice, manipularea informațională și tentativele de destabilizare a democrațiilor europene. Slăbirea mașinăriei de război rusești reprezintă, așadar, o măsură de securitate, nu o strategie de redresare economică.

Economia europeană are probleme reale, dar nu se află în pragul unei Mari Depresiuni

Datele economice contrazic scenariul catastrofal prezentat de propaganda rusă. Potrivit estimărilor Eurostat, economia UE a crescut în trimestrul al treilea cu 1,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, iar cea a zonei euro cu 1,3%. Fondul Monetar Internațional estimează o creștere economică în zona euro de 1,2% în 2027.

Comparația cu Marea Depresiune este disproporționată. În Statele Unite, criza declanșată în 1929 a dus la o contracție a PIB de aproximativ 30% și la o rată a șomajului de 25%, în 1933. În septembrie 2026, rata șomajului în UE era de 6,2%, iar economia continua să crească.

Europa se confruntă, într-adevăr, cu o creștere economică modestă, inflație, dificultăți industriale și probleme de competitivitate. Totuși, aceste dificultăți nu sunt semnele unei depresiuni economice. Analizele FMI identifică printre principalele probleme productivitatea scăzută, fragmentarea pieței europene și vulnerabilitățile energetice, la care se adaugă un nou șoc energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu.

Unul dintre factorii care au afectat economia europeană în ultimii ani este renunțarea treptată la energia rusească. Criza energetică europeană a fost agravată de Rusia, care a început să reducă livrările de gaze încă din 2021, înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei. Diversificarea surselor de energie a presupus costuri suplimentare, dar urmărește să elimine dependența de un stat care utilizează resursele energetice ca instrument de presiune politică și finanțează din exporturi războiul împotriva Ucrainei. Potrivit Comisiei Europene, ponderea gazului rusesc în importurile europene a scăzut de la 45% în 2021 la 12% în 2025. Întreruperea completă a acestor importuri este prevăzută etapizat, până în 2027.

Raportul FMI identifică soluții concrete pentru accelerarea creșterii economice: integrarea mai profundă a pieței unice, stimularea investițiilor și a inovației, creșterea productivității și continuarea tranziției energetice. Niciuna dintre aceste soluții nu presupune înfrângerea militară a Rusiei.

Propaganda rusă transformă migrația într-un argument pentru abandonarea Ucrainei

Kolpașnikov combină problemele economice și demografice ale Europei cu o generalizare privind milioane de migranți care „nu iubesc” țările în care trăiesc. Îmbătrânirea populației și integrarea migranților reprezintă provocări reale, însă migrația contribuie și la compensarea deficitului de forță de muncă și la susținerea economiilor europene.

Potrivit unei analize a Comisiei Europene, creșterea ocupării forței de muncă în UE după pandemie s-a datorat în principal persoanelor născute în afara Uniunii. Imigrația a contribuit la reducerea deficitului de personal, inclusiv în construcții, sănătate și tehnologia informației, susținând creșterea economică.

Asocierea artificială a războiului, migrației și dificultăților economice într-un singur scenariu de prăbușire a Europei face parte din arsenalul propagandei ruse. Acest tip de discurs alimentează neîncrederea în instituțiile europene și polarizarea socială, sugerând că abandonarea Ucrainei sau acceptarea condițiilor Moscovei reprezintă singura cale de evitare a unei catastrofe.

CONTEXT: Declarațiile apar pe fondul prelungirii războiului ruso-ucrainean și al dezbaterilor privind costurile economice și de securitate ale conflictului armat. Într-un interviu mai amplu, publicat de Ukraina.ru, Kolpașnikov lansează și alte teorii economice lipsite de fundament. De exemplu, susține că Marea Depresiune din 1929–1933 nu ar fi avut loc dacă bolșevicii nu ar fi creat Uniunea Sovietică și că destrămarea URSS a permis Occidentului să amâne o nouă criză economică cu 20 de ani. Aceste afirmații ignoră cauzele financiare, monetare și bancare ale Marii Depresiuni și încearcă să construiască imaginea unui Occident incapabil să supraviețuiască economic fără exploatarea Rusiei. Vitali Kolpașnikov este absolvent al Academiei FSB, locotenent-colonel în rezervă, veteran al operațiunilor militare, doctor în științe juridice și fost consilier al partidului Rusia Unită. Prezentările biografice publicate de presa pro-Kremlin nu menționează nicio pregătire a lui Kolpașnikov în domeniul economiei.

Timp citire: 5 min