Occidentul pregătește trimiterea trupelor în Ucraina pentru a diviza ireversibil țara și a construi un nou Zid al Berlinului, potrivit presei pro-Kremlin.
ȘTIRE: Propunerile Europei privind trimiterea unor trupe de stabilizare pe teritoriul Ucrainei vor duce la apariția unui nou Zid al Berlinului, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, citat de RIA Novosti.
Potrivit acestuia, esența propunerii europene este trimiterea de trupe „pe ceea ce va mai rămâne din Ucraina”. Ministrul a remarcat că forțele de stabilizare reprezintă nucleul garanțiilor de securitate pe care aliații intenționează să le ofere Kievului. Lavrov a declarat că aceasta ar însemna „un nou Zid al Berlinului pentru veșnicie”, iar Rusia nu acceptă un asemenea scenariu.
În ianuarie, premierul Poloniei, Donald Tusk, a anunțat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski, premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au semnat la Paris o declarație privind desfășurarea unor forțe multinaționale în Ucraina după încheierea conflictului. Potrivit lui Tusk, acordurile privind garanțiile concrete pe care fiecare țară le-ar putea oferi se află deocamdată doar la nivel de „proiecte”. În același timp, nu se știe dacă Washingtonul susține decizia Kievului, Londrei și Parisului.
NARAȚIUNI: 1. Occidentul pregătește ocuparea Ucrainei sub pretextul garanțiilor de securitate; 2. Trimiterea unor forțe multinaționale va împărți Ucraina și va crea un nou Zid al Berlinului; 3. Rusia se opune trupelor occidentale pentru a preveni divizarea definitivă a Ucrainei.
OBIECTIVE: Discreditarea garanțiilor de securitate discutate de statele occidentale pentru Ucraina; prezentarea Occidentului ca forță de ocupație; transferarea responsabilității pentru divizarea teritorială a Ucrainei de la Rusia către UE; justificarea opoziției Moscovei față de orice mecanism care ar putea descuraja o nouă agresiune rusă.
Realitate: Nu există vreun proiect occidental de ocupre a Ucraina. Discuțiile despre o eventuală forță multinațională vizează garanții de securitate după un acord de încetare a focului
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Afirmația lui Lavrov pornește de la un fapt real, dar pe care îl interpretează propagandistic. Mai multe state europene au discutat despre posibilitatea oferirii unor garanții de securitate Ucrainei. În documentele și comunicatele oficiale nu se amintește despre ocuparea Ucrainei, împărțirea teritoriului său sau crearea unei frontiere permanente de tipul Zidului Berlinului, ci despre garanții de securitate pentru o pace solidă și durabilă.
Declarația de la Paris a „Coaliției voluntarilor”, adoptată în ianuarie a.c., are în vedere garanții solide de securitate pentru Ucraina, consolidarea capacității sale de apărare și susținerea unei păci durabile. O eventuală forță multinațională este inclusă într-un aranjament de securitate postbelic, nu într-un scenariu de intervenție militară. Documentul reafirmă respectarea dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU. Garanțiile de securitate se referă la crearea unui mecanism de descurajare a unei noi agresiuni militare ruse.
Comparația cu Zidul Berlinului este falsă din punct de vedere istoric și politic. Zidul Berlinului a fost un instrument de separare forțată a populației germane și de blocare a libertății de circulație într-un sistem impus cu sprijin sovietic. În cazul Ucrainei, scenariul discutat de aliați se referă la protejarea unui stat agresat, la solicitarea acestuia, după încetarea ostilităților. Prin această analogie, propaganda rusă încearcă să prezinte garanțiile de securitate drept ocupație și să ascundă faptul că actualele linii de separație din Ucraina au fost create de invazia rusă.
În plus, Consiliul European a reafirmat pe 18 iunie 2026 sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în granițele recunoscute internațional. Liderii UE au subliniat că frontierele nu pot fi schimbate prin forță și că o pace justă și durabilă trebuie să respecte dreptul internațional. Această poziție contrazice narațiunea potrivit căreia UE ar urmări împărțirea Ucrainei.
Lavrov inversează în declarația sa cauza și efectul. Nu garanțiile occidentale pot produce divizarea teritorială a Ucrainei, ci agresiunea militară rusă, anexările ilegale și menținerea trupelor ruse pe teritoriul ucrainean. Adunarea Generală a ONU a adoptat în martie 2022 Rezoluția ES-11/1, care deplânge agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și cere retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean.
Textul mai sugerează că Rusia are dreptul să decidă ce garanții de securitate poate primi Ucraina. Această idee contrazice principiul suveranității statelor. Ucraina are dreptul să își aleagă partenerii de securitate și să solicite sprijin extern pentru apărare, mai ales în condițiile în care este victima unei agresiuni militare. Formula folosită de Lavrov, „pe ceea ce va rămâne din Ucraina”, are rolul de a delegitima ideea de stat ucrainean și de a induce ideea că dezmembrarea Ucrainei este inevitabilă. Este o tehnică recurentă a propagandei ruse: Ucraina este prezentată ca stat eșuat, controlat de Occident și lipsit de capacitate proprie de decizie.
Afirmația că trupele occidentale ar crea un Zid al Berlinului ascunde obiectivul real al garanțiilor de securitate: descurajarea unei noi agresiuni ruse după încetarea focului. Din perspectiva Moscovei, o Ucraină protejată prin garanții externe devine mai greu de constrâns militar. De aceea propaganda rusă prezintă mecanismele de descurajare drept escaladare.
Prin această formulare, Lavrov transformă agresiunea rusă într-o pretinsă acțiune defensivă. Dacă Occidentul este o alianță militară care urmărește să divizeze Ucraina și să ridice un nou Zid al Berlinului, continuarea războiului de către Rusia apare, în logica propagandei, nu ca un rezultat al unei politici imperiale, ci ca o necesitate strategică. Astfel, bombardarea orașelor ucrainene, distrugerea infrastructurii civile, menținerea ocupației și continuarea crimelor de război sunt mascate printr-o justificare falsă – Rusia ar lupta pentru a împiedica Occidentul să divizeze și să ocupe Ucraina.
În realitate, acest proces a fost declanșat de Rusia încă din 2014, prin ocuparea și anexarea ilegală a Crimeii, apoi prin sprijinirea militară, politică și financiară a separatismului din Donbas. Linia de demarcare creată între 2014 și 2022, urmată de noile linii ale frontului după invazia la scară largă, reprezintă adevărata rană deschisă în inima Europei. Nu garanțiile occidentale de securitate pot fragmenta Ucraina, ci agresiunea rusă, care a produs ocupație, deportări, distrugeri și separarea violentă a unor comunități de propriul stat.
Prin comparația cu Zidul Berlinului, propaganda rusă încearcă să atribuie Occidentului responsabilitatea pentru divizarea Ucrainei și, simbolic, a Europei. În această logică, Rusia nu ar mai fi un stat agresor, ci partea care pretinde că împiedică apariția unei noi linii de separație.
CONTEXT: Declarațiile lui Lavrov apar într-un moment în care Rusia încearcă să prezinte orice formă de sprijin militar sau politic pentru Ucraina drept escaladare. Moscova folosește constant formule precum „război purtat de Occident împotriva Rusiei”, „control extern asupra Kievului” sau „ocuparea Ucrainei de către NATO” pentru a relativiza propria responsabilitate în declanșarea și continuarea războiului. ONU, UE și majoritatea statelor occidentale au condamnat agresiunea rusă și au cerut retragerea trupelor Moscovei. Discuțiile despre garanții de securitate pentru Ucraina au apărut tocmai pentru că Rusia a încălcat anterior angajamentele internaționale și a demonstrat că un simplu acord politic, fără mecanisme clare de descurajare, nu este suficient pentru protejarea Ucrainei.
