În pofida creșterii alocațiilor în agricultură, afirmațiile Executivului din ultimul timp cu privire la succesele înregistrate în acest domeniu par a fi, mai degrabă, o repetiție sau o sinteză a datelor din ultimii doi-trei ani.
Afirmațiile Guvernului şi contradicțiile statistice
„În ultimii ani, Guvernul a oferit cel mai mare sprijin financiar alocat pentru agricultori – 6 miliarde de lei care au adus rezultate concrete”, se menţionează într-o postare pe pagina guvernului.
Urmează şi alte cifre care ar trebui să ne convingă de eficienţa politicilor guvernamentale în acest domeniu: „exporturile de vinuri au crescut cu circa 20%, iar efectivul de bovine a crescut cu 10%. Producția de lapte a crescut cu 17%”.
Şirul poate continua, doar că la o analiză mai atentă a acestor date se poate constata că unele cifre sunt o repetiţie a altor date mai vechi, de acum doi-trei ani.
În plus, informaţiile sunt greu de verificat, pentru că autorii nu indică perioada în care au fost înregistrate aceste „succese remarcabile”.
De exemplu, cele 6 miliarde de lei despre care Guvernul spune că au fost oferite agricultorilor. Cifra pare a fi egală cu toate subvenţiile şi alte forme de sprijin în agriculură din ultimii trei ani. În medie, în fiecare an din perioada 2022-2024 pentru agricultură au fost direcţionate câte circa două miliarde de lei.
Potrivit Legii bugetului de stat pentru 2025, în Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) au fost prevăzute 1,7 miliarde de lei pentru subvenţii agricole. După aprobarea Bugetulului Plus, suma respectivă a fost majorată la 1,9 miliarde de lei.
Agricultura primește alocații similare cu 2,2% din toate cheltuielile bugetare
În realitate, sumele planificate sunt mai mari şi valoarea alocaţiilor bugetare era estimată, la început de an, la circa 2,64 miliarde de lei. Deşi cifra pare a fi una considerabilă, alocaţiile pentru agricultură reprezintă doar 0,8% din PIB şi constituie circa 2,2% din toate cheltuielile bugetare prevăzute pentru 2025.
Trebuie menţionat faptul că aproape o treime din acești bani provin din surse externe care sunt alocate sub formă de granturi şi credite.
O analiză Veridica a alocaţiilor bugetare din ultimii 10 ani pentru sectorul agrar, arată că volumul acestora este în creştere şi, de facto, s-a dublat.
De exemplu, în 2016 au fost alocaţi circa 1,4 miliarde de lei; în 2020 s-a ajuns la apr. 1,9 miliarde de lei, iar în 2023 - peste 2,57 miliarde de lei.
Date exacte privind alocaţiile pentru 2024 încă nu există, dar avem estimările preliminare ale Ministerului Finanţelor care arată o cifră de circa 2,75 miliarde de lei. O cifră care în 2025 va fi depăşită graţie asistenţei externe.
Dacă e să analizăm cifrele din rapoartele Ministerului Finanţelor, vedem că, doar în perioada 2022-2024, pentru necesităţile agriculturii au fost direcţionate peste 7,7 miliarde de lei, ceea ce este mai mult cu aproape 30% decât anunţă Guvernul.
Diferență între sumele planificate și cele alocate
Datele analizate arată că între sumele planificate și cele ce au ajuns efectiv la agricultori este o difrență majoră.
De exemplu, în 2016 au fost planificate 1,76 miliarde lei, dar au ajuns cu 380 milioane lei mai puțin; în 2018 în loc de 1,82 miliarde lei au fost alocate 1,45 miliarde lei.
În schimb, în 2020 alocațiile reale le-au depășit pe cele planificate cu circa 35 milioane lei, iar în 2021 – cu aproape 183 milioane lei, trecând pentru prima dată nivelul de 2 miliarde lei.
Deși datele exacte pentru 2024 nu sunt încă disponibile, știm că anul trecut au fost alocate suplimentar circa 150 milioane lei pentru compensarea parțială a prejudiciilor cauzate de secetă şi de furtunile și ploile cu grindină.
În plus, agricultorii beneficiază și de o serie de facilități fiscale ale căror costuri sunt estimate la sute și chiar miliarde de lei.
Pe de altă parte, apare o întrebare logică: dacă volumul alocaţiilor bugetare este în creştere, de ce producţia agricolă este în scădere, iar agricultorii se plâng că sunt în prag de faliment, cer majorarea alocaţiilor și impunerea de bariere în calea producţiei străine?
Experți din domeniu consideră că o fac pentru a pune presiune pe Guvern ca să aloce și mai mulţi bani.
Exportul scade, importul creşte
Pentru a înţelege situaţia din agricultură, mult mai relevante sunt datele privind comerţul exterior cu produse agroalimentare.
Datele din Balanţa de pălţi publicată de Banca Naţională a Moldovei arată că stăm tot mai prost.
Deşi în primul trimestru din 2025 produsele agroalimentare au fost în continuare principala categorie de bunuri exportate, cu o cotă de 55,5% și o valoare de aproximativ 383,4 milioane de dolari, volumul acestuia s-a diminuat cu 15,2 la sută (-68,69 milioane de dolari), în special pe seama scăderii exportului de grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală – de 3,1 ori (-41,70 milioane de dolari) şi de produse ale industriei alimentare – cu 17,5 la sută (-22,24 milioane de dolari).
Sursa: BNM
În același timp, importul de produse agroalimentare a fost în creștere cu 13,3 la sută (+47,50 milioane de dolari) și a constituit 405,15 milioane de dolari, cu o cotă de 17,5% din totalul mărfurilor importate.
În consecință, importul de produse agroalimentare a depășit exportul cu aproape 22 milioane de dolari, în timp ce un an în urmă situaţia era total diferită - exporturile erau cu circa 95 milioane de dolari mai mari decât importurile.
Datele din Balanţa de plăţi mai arată că 65% din exporturile de produse agroalimentare sunt materii prime, cum ar fi seminţe de floarea soarelui şi rapiţă, grâu, porumb, fructe, legume etc. Doar aproximativ o treime sunt produse alimentare, inclusiv ulei vegetal.
O explicaţie a acestei prăbuşiri nu sunt atât barierele impuse de unele state, ci, mai degrabă, faptul că nu avem ce exporta.
De exemplu, aproape jumătate din necesarul de zahăr este deja de import, în timp ce în trecut cota era de 10-20%.
Perspective mai optimiste
Dacă doi ani în urmă circa 90% din producţia de ulei de floarea soarelui era exportat, acum am ajuns să importăm o cota importantă pentru nevoile interne.
Dincolo de toate acestea şi în pofida îngheţurilor timpurii şi altor condiţii meteo nefavorabile, în acest an agricultorii ar putea strânge recolte mai bogate la unele culturi agricole cum ar fi grâul de toamnă, merele ș.a., spun specialiştii.
Iar o recoltă bogată este unul dintre principalii factori ce ar putea asigura o creştere economică în acest an, dar şi o reducere a enormului deficit comercial.
