Creşterea economică va fi de doar 1,9%, în Republica Moldova, faţă de 2,7% nivelul prognozat la începutul anului.
MDED estimează o creștere a PIB de 2,2% în anul 2026, urmată de o accelerare graduală pe termen mediu, până la 4,2% în anul 2029.
Inflaţia ar scădea până la 3% anul viitor.
Autoritățile își propun ca domeniul să contribuie cu până la 10% la produsul intern brut.
Republica Moldova a trecut în anul ce se încheie de una dintre cele mai turbulente perioade din ultimii zece ani, iar toate speranțele sunt că 2026 va fi mai bun.
Autoritățile din R. Moldova prognozează o creștere moderată a economiei în anii 2026-2028, susținută de Planul de creștere din partea UE.
Pentru acest an se prevede o creștere economică de doar 2-3%.
Ultimele două săptămâni au fost marcate de o nouă serie de dezbateri privind situaţia din economie: de la faptul că Republica Moldova nu a primit de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) ultima tranşă de circa 170 milioane dolari, de la discuţia dacă ţara este în recesiune economică sau nu, până la promisiunea premierului Alexandru Munteanu de a asigura o creştere economică de 7% până în anul 2028.
Alexandru Munteanu a afirmat că R. Moldova trece printr-o transformare „fără precedent”, susținută de pachetul de creștere al UE de 1,9 miliarde de euro și de un program amplu de peste 150 de reforme ce urmează să fie implementate până în 2027.
Odată cu votarea cabinetului Munteanu de către Legislativ, la 31 octombrie a.c., s-a încheiat procesul de constituire a două din cele trei instituții supreme ale statului -Parlamentul și Guvernul. La Președinție acest proces s-a consumat cu aproape un an în urmă, după ce Maia Sandu a câștigat scrutinul prezidențial din 2024.
Premierul desemnat Alexandru Munteanu a prezentat echipa guvernamentală şi a publicat programul de activitate al cabinetului său, cu sloganul „UE, pace, dezvoltare”.
Premierul Dorin Recean a anunțat că se retrage din politică „din motive personale”, că nu va conduce viitorul Guvern și că nici nu va rămâne deputat în noul Legislativ.
Există un curent de opinie, promovat de adversarii integrării europene, potrivit căruia Uniunea Europeană ar avea nevoie de Republica Moldova doar în calitate de piaţă de desfacere şi ca sursă de materii prime. Ca argument ei invocă diverse date statistice publice. Să fie într-adevăr așa?
În pofida creșterii alocațiilor în agricultură, afirmațiile Executivului din ultimul timp cu privire la succesele înregistrate în acest domeniu par a fi, mai degrabă, o repetiție sau o sinteză a datelor din ultimii doi-trei ani.
Economia R. Moldova va creşte cu 0,9% în 2025, în scădere față de estimarea anterioară de 3,8%.
1,4% anul acesta și 2,2 procente în 2026.
Guvernul a aprobat pe 7 mai a.c., Agenda de reforme a Planului de Creștere pentru Republica Moldova, document calificat de către autorităţi drept unul istoric „pentru dezvoltarea economică a țării și parcursului său european”.
Parlamentul Republicii Moldova a majorat bugetului de stat pentru anul curent cu sume suplimentare semnificative (8 miliarde de lei moldovenești), bani oferiți de către Uniunea Europeană.
Este cel mai mare pachet financiar alocat vreodată de Guvernul Republicii Moldova pentru investiții și creștere economică, datorită UE, care va aloca 1,9 miliarde de euro în următorii 3 ani.
Alocarea bugetară este posibilă datorită sprijinului fără precedent din partea Uniunii Europene pentru realizarea Planului de Creștere pentru Republica Moldova și Programului de reziliență energetică.
La doar două zile de la aprobarea de către Parlamentul European a Planului de Creștere pentru Republica Moldova de 1,9 miliarde de euro, considerat drept cel mai mare instrument de sprijin din istoria țării, Guvernul de la Chişinău a schimbat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED).
Republica Moldova va primi din partea Fondului Monetar Internațional 162,6 milioane de dolari, bani care vor fi utilizați pentru suport bugetar, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Reprezentanței Permanente a FMI în Republica Moldova.