Anul 2024 s-a încheiat cu o reducere de aproape un procent a cheltuielilor bugetului statului, comparativ cu anul precedent. În bani această reducere reprezintă aproximativ 657 milioane de lei, arată datele Ministerului Finanţelor. O sumă deloc mică.
Un alt rezultat notabil este faptul că executarea bugetului de stat, la finele anului 2024 s-a încheiat cu un deficit în valoare de 13,09 miliarde de lei, ceea ce este cu peste trei miliarde de lei mai puţin ca în 2023 şi cu aproape 2,5 miliarde lei mai puţin decât planificase inițial Guvernul.
Deficitul bugetar coboară la 4,1% din PIB
Astfel, deficitul bugetului de stat a coborât la 4,1% din Produsul Intern Brut (estimat pentru 2024 la 320 miliarde lei), comparativ cu 5,4% în 2023. Desigur, până la un deficit anual de 3% stabilit pentru țările UE, de exemplu, mai este, dar e un progres semnificativ, în comparație cu multe alte state.
Cu toate acestea, şi diminuarea cheltuielilor, şi deficitul bugetar în scădere au trecut practic neobservate, iar autorităţile au preferat să treacă aceste evoluţii sub tăcere, chiar dacă putea fi un prilej de a se lăuda cu anumite măsuri de economisire a banului public.
Nu au trecut însă neobservate aceste evoluţii pentru unii reprezentanţi ai opoziţiei. De exemplu, economistul Vladimir Golovatiuc, fost preşedinte al Comisiei Economie, Buget şi Finanţe din partea socialiştilor, le califică, într-o postare pe reţele sociale, drept îngrozitoare.
„Da, e o scădere de mai puțin de 1%, dar asta e la prețurile actuale. Dacă elimini influența creșterii prețurilor, atunci reducerea ar putea fi de 10% minim”, susține Golovatiuc.
În plus, el afirmă că ar fi pentru prima dată în 24 de ani, când se atestă o reducere a cheltuielilor bugetare. Şi acest lucru în condiţiile unei finanţări externe masive.
De ce au scăzut cheltuielile bugetare?
Deocamdată, rapoartele Ministerului Finanțelor privind realizarea bugetului de stat în 2024 sunt doar în cifre şi nu sunt însoţite de o analiză detaliată, respectiv este dificil de spus care factori au fost decisivi într-o astfel de evoluţie şi dacă este vorba de măsuri de austeritate sau de altceva.
Cu toate acestea, pot fi trase anumite concluzii preliminare, care denotă însă că situaţia în domeniul cheltuielilor bugetare nu este atât de îngrozitoare cum susţine reprezentantul opoziției.
Se poate constata că un factor ce a influenţat major cheltuielile bugetare sunt dobânzile achitate la datoria de stat, care în 2024 s-au diminuat cu circa 980 milioane lei, comparativ cu 2023. Cea mai semnificativă scădere s-a făcut observată la datoria de stat internă – cu 1,37 miliarde de lei şi care s-a datorat în special diminuării semnificative a ratelor dobânzilor la Valorile Mobiliare de Stat (VMS) în 2024 comparaiv cu 2023, ceea ce a permis Guvernului să plătească mai puţin bani către instituţiile de la care s-a împrumutat.
Este adevărat că după ce opt luni la rând rata dobânzii la VMS a fost mai mică de 5%, la finele anului trecut ea a crescut şi a depîșit nivelul de 6%, ceea ce înseamnă că în anul curent statul va trebui să se împrumute mai scump decât în 2024.
Un alt factor ce a influenţat cheltuielile bugetare sunt prestaţiile sociale, care s-au diminuat de două ori şi ceva: de la peste patru miliarde lei în 2023, la 1,93 miliarde lei – în 2024.
Evoluţia respectivă s-a datorat reducerii tarifelor la resursele energetice. Respectiv, au scăzut şi alocaţiile de la Guvern pentru compensaţii.
Planificare slabă, recunoscută de Guvern
Totuşi, în cazul unor anumite capitole nu putem spune că neîndeplinirea planului de cheltuieli ar fi un motiv de bucurie. Or, nu s-au cheltuit, în special, banii destinaţi pentru investiţii în economie.
Bunăoară, cheltuielile pentru serviciile în domeniul economiei s-au diminuat cu peste 290 milioane lei, comparativ cu 2023 şi au fost cu peste 630 milioane lei mai mici decât a fost planificat.
Cheltuielile pentru „gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale”, au înregistrat o diminuare de aproape 60%, față de anul precedent, ceea ce seamănă mai degrabă a prăbuşire, dar aşa au şi planificat autorităţile.
Toate aceste cifre şi devieri de la planul inițial denotă inclusiv o planificare slabă, fapt recunoscut chiar de Guvern.
„Pentru moment, bugetele noastre se execută la un nivel sub cel planificat și se atestă devieri în volumul de cheltuieli efectuate față de cel inițial planificat”, se arată în versiunile actualizate ale Memorandumului cu privire la politicile economice și financiare, semnat de Guvernul Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internaţional. Respectiv, Guvernul se angajează să îmbunătăţească planificarea şi credibilitatea Cadrului bugetar pe termen mediu.
Când a avut loc expanisiunea cheltuielilor publice în PIB?
O analiză a Centrului Expert-Grup a evoluţiei finanțelor publice ale Republicii Moldova în ultimele două decenii arată că există trei etape în care au fost extinse cheltuielile publice:
- Până la criza din 2008-2009 - în anii 2000 guvernul a profitat de mediul macroeconomic favorabil și a realizat o expansiune continuă a cheltuielilor publice în raport cu potențialul economic. Astfel, în 2009 s-a atins ponderea maximă a cheltuielilor publice în PIB (45,2%). De asemenea, în 2009, din cauza crizei financiare globale, Republica Moldova a avut cel mai mare deficit bugetar în PIB - 6,3%.
- Perioada 2010-2019 - după criza din 2009, a urmat un proces de optimizare a cheltuielilor publice, o ușoară reducere a presiunii fiscale totale și o gestionare mai prudentă a finanțelor publice. Astfel, în perioada 2010-2019, ponderea cheltuielilor publice în PIB a constituit 32,3%, în timp ce deficitul bugetar raportat la PIB nu a depășit 2% în niciunul din ani.
- Perioada 2020-2023 – seria de crize – precum pandemia de Covid-19, agresiunea rusă în Ucraina, inflația galopantă din 2022, în special creșterea tarifelor la energie, exacerbată de șantajul Rusiei asupra Republicii Moldova – au necesitat intervenția Guvernului pentru a atenua scăderea puterii de cumpărare a populației, dar și pentru a asigura un minim de coeziune socială. Ca urmare, ponderea cheltuielilor publice în PIB a crescut de la 32% în 2019 la 39,2% în 2023.
„Expansiunea cheltuielilor publice în această perioadă a fost finanțată, mai degrabă, de o creștere a datoriei publice, decât de impozite mai mari. Respectiv, în 2020 și 2023, deficitul bugetar raportat la PIB a depășit 5%”, constată Expert-Grup.
În consecinţă în prezent structura cheltuielilor publice este dominată de protecția socială cu o pondere de 38%, în 2023-2024, și o tendință de creștere de-a lungul anilor odată cu îmbătrânirea populației și efectele emigrației. În prezent, Fondul de pensii nu este acoperit integral de contribuțiile la asigurările sociale. Diferența este finanțată din alte taxe generale.
Cheltuielile pentru educație și sănătate reprezintă 15,9% și, respectiv, 14,7% din totalul cheltuielilor publice. Cele mai mici ponderi sunt alocate protecției mediului (0,4%) și apărării naționale (1,4%), deși după agresiunea rusă în Ucraina, bugetul apărării a crescut de circa trei ori în valori nominale faţă de 2021.
Experţii mai susţin că în ultimii ani, a existat o presiune tot mai mare asupra cheltuielilor curente și un spațiu mai limitat pentru cele de capital. În perioada 2020-2023, ponderea medie a cheltuielilor de capital în totalul cheltuielilor publice a constituit doar 9,9%. În ultimii 10 ani, cea mai mare pondere a cheltuielilor de capital a fost înregistrată în 2014 - 21%.
În consecinţă, atât FMI, cât şi experţii susţin necesitatea acordării priorităţii finanţării investițiilor capitale, cu limitarea cheltuielile curente, pentru a sprijini creșterea economică fără a periclita sustenabilitatea bugetului. De altfel, aceasta una din promisiunile Guvernului Recean, doar că va fi dificil de realizat aşa ceva într-an electoral.
