Nicio săptămână fără amenințări dinspre Rusia. Săptămâna trecută, pe zidul crenelat al Kremlinului, vorbind la figurat, a ieșit Serghei Șoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, fost ministru fioros al războiului, să anunțe că siguranța cetățenilor ruși din localitățile ocupate de Rusia în Republica Moldova, în număr de peste 220 de mii, este pusă în pericol prin acțiunile „nechibzuite și iresponsabile ale Kievului și Chișinăului”, și că Moscova e pregătită să aplice „orice mijloace” pentru a-i proteja. Nu e primul care lansează o astfel de amenințare.
Șoigu ne amenință, Dodon ne sperie
De data aceasta, Kremlinul e iritat de intenția Chișinăului de a reintroduce plata TVA și a accizelor pentru întreprinderile transnistrene (de care au fost scutite începând cu anul 2000), bani ce vor fi vărsați într-un Fond de convergență, destinat proiectelor de infrastructură pentru transnistreni. Alt motiv de enervare e anunțul Chișinăului că ofițerii armatei ruse nu mai sunt dezirabili pe teritoriul Republicii Moldova și ar fi bine să plece acasă.
Înainte de Șoigu, Igor Dodon, care, de obicei, e atent la supărările Moscovei și le anticipează, a numit suspendarea facilităților fiscale pentru întreprinderile transnistrene „șantaj economic”, dar a păstrat o tăcere neobișnuită în legătură cu ultima decizie ce vizează comandamentul GOTR. O fi fost luat prin surprindere și nu și-a formulat o replică ce ar plăcea Moscovei? Sau s-a temut să nu se compromită definitiv ca „statalist”? După ce Maia Sandu a confirmat la Kiev că Republica Moldova va participa la „Coaliția voluntarilor”, constituită pentru a ajuta Ucraina să reziste în fața agresiunii rusești, el s-a înviorat din nou și s-a trezit la viață.
Declarațiile Maiei Sandu „contravin statutului de neutralitate” și „pot conduce țara noastră spre o implicare directă în acțiuni militare”, s-a alarmat liderul socialist, repornind sperierea cetățenilor. Dar, după atâtea strigăte că „vine lupul”, că Maia Sandu ne împinge spre război cu Rusia, efectul unor asemenea mesaje e aproape nul.
Scopul voluntarilor
Constituită la inițiativa Marii Britanii și Franței, această „Coaliție a voluntarilor” (Coalition of the Willing), e dispusă să contribuie și la consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei. Din coaliție fac parte majoritatea țărilor europene (inclusiv Slovacia, dar nu și Ungaria), Turcia, Canada, Japonia, Australia, Noua Zeelandă. SUA și-a asumat rolul de partener și „coordonator”. Scopurile Coaliției sunt reflectate în Declarația de la Paris, din 5 ianuarie 2026, întitulată „Garanții robuste de securitate pentru o pace solidă și durabilă în Ucraina”:
1. Participarea la mecanismul de verificare și monitorizare a armistițiului propus și ghidat de SUA;
2. Sprijin pentru forțele armate ale Ucrainei: continuarea asistenței militare și înarmării critice pe termen lung; furnizare de sprijin tehnic și practic în construirea fortificațiilor defensive.
3. O forță multinațională, cu contribuția statelor-membre, la cererea Ucrainei, odată cu încetarea credibilă a ostilităților. Aceasta va fi o acțiune condusă de Europa, cu implicarea membrilor-non-europeni și sprijinul propus de SUA.
4. Angajamente obligatorii de a sprijini Ucraina în cazul unui viitor atac al Rusiei, pentru a asigura pacea. Aceste angajamente pot include utilizarea capacităților militare, a informației și suportului logistic, inițiative diplomatice, adoptarea de sancțiuni suplimentare.
5. Angajament de aprofundare a cooperării defensive pe termen lung cu Ucraina. Aceasta include, printre altele, instruire, producție industrială defensivă comună, cooperarea în domeniul informației.
Posibilitățile limitate
Faptul că este o coaliție informală, în afara NATO sau UE, permite participarea tuturor statelor doritoare să sprijine Ucraina, acum și, mai cu seamă, după încetarea ostilităților. Fiecare țară decide ce fel de sprijin poate oferi. Posibilitățile Republicii Moldova sunt foarte limitate, dar având o oarecare experiență în deminare - militarii noștri au participat la diferite misiuni de pacificare sub egida ONU, ea ajută deja Ucraina instruind geniștii ei. E o activitate, care, conform unei decizii a Curții Constituționale, nu poate fi considerată drept încălcare a neutralității. Republica Moldova va mai putea contribui la reconstrucția, refacerea infrastructurii ucrainene, după încetarea ostilităților, ceea ce iarăși nu are cum să provoace Rusia, decât dacă scopul ei e să radă Ucraina de pe fața pământului, după cum procedează Putin, deși spune altceva.
Dat fiind că securitatea Ucrainei și Republicii Moldova sunt, într-adevăr, interconectate, că apărându-se de agresiunea rusă, ucrainenii ne apără și pe noi, după cum a spus Maia Sandu la Kiev, e logic și moralmente obligatoriu să ne alăturăm țărilor care ajută Ucraina. Și care depun eforturi de tragere la răspundere a Federației Ruse pentru crimele de război comise, ce ne afectează și pe noi. „Republica Moldova este mândră să fie membru fondator al Tribunalului special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, ce urmează a fi instituit în cadrul Consiliului Europei”, a mai anunțat Maia Sandu la Kiev.
Numele agresorului
Sigur, Moscova ne-ar vrea „neutri” și „pragmatici”. Și muți. Nici măcar simbolic să nu ne alăturăm Ucrainei, doar să finanțăm cuminți mașina de război a Rusiei, cumpărând gaz rusesc, amestecat cu sânge ucrainean, după cum propune Dodon. El vorbește despre neutralitate, și nici în al cincilea an de război nu rostește numele agresorului, neutralitatea și pragmatismul său sunt de fapt manifestări de complicitate cu criminalul de război Putin.
„În anii 2021-2022, cu toții am sperat că nu va izbucni războiul în țara vecină. Din păcate, acesta a început și durează de mai bine de patru ani, devenind o tragedie profundă atât pentru Ucraina, cât și pentru întreaga regiune, inclusiv pentru Republica Moldova. Retorica și evoluțiile din ultimele săptămâni arată că perspectivele unei păci rapide rămân extrem de incerte”, filosofează Dodon, ca și cum „războiul în țara vecină” a izbucnit din senin, nu l-a început idolul său, Putin, invadând, nitam-nisam, Ucraina. Înfocatul „statalist” nu îndrăznește să ceară retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, darămite de pe cel al „țării vecine” sau măcar să-l îndemne pe Putin să nu bombardeze orașele și satele ucrainene.
Fiindcă veni vorba despre neutralitate, și Austria a aderat la Coaliția Voluntarilor, în calitate de observator (în septembrie 2025), concentrându-se pe asistența umanitară și sprijin energetic, fără însă a participa la negocierile privind livrările de armament sau desfășurarea de trupe. Și Maia Sandu a subliniat că implicarea Republicii Moldova în activitatea Coaliției va fi limitată de neutralitatea înscrisă în Constituția noastră.
Luptă pentru pace sau pentru bani?
Acest pas este necesar și din alt unghi de vedere: Coaliția unește țările care consideră că relațiile dintre state trebuie să se bazeze în continuare pe forța dreptului, nu pe dreptul forței, că presiunile ce se fac asupra Ucrainei ca să cedeze teritoriul său de dragul păcii va încuraja Rusia și alți agresori. Astfel se deschide cutia Pandorei și, în loc să se obțină o pace dreaptă, durabilă, poate începe o perioadă de noi războaie pe continentul nostru. Dorește Dodon o ordine mondială fără reguli, în care să conteze doar ce vor „supraputerile”? Aceasta e o dovadă în plus că el reprezintă interesele Rusiei, nu ale Republicii Moldova, iar „statalismul” său e doar camuflaj.
Narațiunea „suveranistă” că Trump luptă pentru pace, iar Europa se opune, fiindcă ar dori continuarea războiului e fals și servește Rusiei revanșarde. Putin îi propune lui Trump o tranzacție economică avantajoasă, în schimbul capitulării Ucrainei, ca să le poată spune rușilor că a învins în acest război. El intenționa să ocupe toată Ucraina, iar acum e nevoit să-și reducă pofta, pentru a acumula noi puteri, ca să atace în viitor cu mai mult succes. Alături de Ucraina, „Coaliția Voluntarilor” îi va sta în cale.
