Cere menținerea nivelului de finanţare pentru Politica de coeziune şi Politica agricolă comună.
România are nevoie urgentă de o rectificare bugetară, precum şi de elaborarea bugetului de stat pe 2027.
17 țări din sudul și estul Europei, între care România, grupate într-o coaliție numită „Prietenii Coeziunii”, solicită creșterea cheltuielilor pentru agricultură și dezvoltare regională.
Sistemul de securitate va primi mai mult decât sănătatea, educația și asistența socială la un loc.
Parlamentul a aprobat în a doua lectură o rectificare a bugetului de stat.
„Se preconizează mobilizarea de fonduri de la Uniunea Europeană, țările G7, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Regatul Unit și alți parteneri internaționali”.
Măsura este inclusă în Programul de implementare a Strategiei naționale de apărare pentru anii 2026-2030, elaborat de Ministerul Apărării și propus spre aprobare Guvernului.
Deficitul estimat este de 1,2 miliarde de lei.
Documentul, elaborat de europarlamentarul Siegfried Mureșan, prevede o creștere de aproximativ 12% a liniei bugetare „Global Europe”, folosită pentru finanțarea acțiunilor externe ale UE.
Presa autohtonă califică drept o contraperformață a guvernului faptul că acesta a fost adoptat abia în a doua jumătate a lunii martie.
Guvernarea modifică legislația, pregătind un nou „furt al miliardului”, potrivit presei pro-ruse din Republica Moldova.
Experții afirmă că mesajul constituie dezinformare și ascunde interese politice.
În același timp, Moscova are probleme și cu vânzarea petrolului deja extras, după intensificarea presiunilor americane.
În ultima lună a anului trecut cele trei instituții financiare implicate în furtul miliardului (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) nu au achitat nici-un leu, plată aferentă rambursării creditelor de circa 14 miliarde de lei, acordate acum 11 ani de Banca Naţională a Moldovei (BNM), cu garanţia statului (Guvernele Leancă şi Gaburici).
Bugetul Procuraturii pentru anul curent depășește 519 milioane de lei, cu 15 milioane de lei mai mult decât în 2025.
Capitala va continua să funcționeze în baza unui buget provizoriu. Orașul Chișinău nu a avut un buget aprobat nici în 2025.
Spitalele din Republica Moldova vor beneficia în 2026 de o finanțare de până la 8,9 miliarde de lei, o creștere constantă a finanțării sectorului spitalicesc în ultimele două decenii.
Deputații se reunesc astăzi pentru a examina în lectura a doua proiectele legii bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale și ale fondurilor de asistență medicală pentru anul viitor.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se pregătește pentru a soluționa pe cale militară problema transnistreană, iar Parlamentul de la Chișinău ar fi adoptat un buget de război cu scopul de a pune în aplicare acest plan, potrivit deputatei ruse, Alena Arșinova, care conduce organizația „Eurasia”, aflată sub sancțiuni internaționale.
Regimul separatist din regiunea transnistreană a anunțat înăsprirea reglementărilor privind utilizarea banilor publici, vizând în special procedurile și proiectele de investiții.
„Alegerile” din Transnistria au fost un vot de protest, demonstrat prin cea mai mică prezență la urne de până acum, precum și prin numărul mare al celor care au votat împotriva tuturor candidaților. Acesta a fost și principalul subiect în mass-media din stânga Nistrului din ultimele două săptămâni. Aprobarea unui buget auster pentru anul viitor, modul în care liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, vrea să constrângă puținele companii din regiune să plătească mai mult și reacția așa-zisului ministru de Externe, Vitali Ignatiev, la noua strategie de reintegrare a Republicii Moldova sunt alte teme care au fost în atenția presei din Transnistria.
De mai mulţi ani autorităţile încearcă să reformeze sectorul întreprinderilor de stat, cu scopul declarat de a le face mai eficiente şi ca să genereze profit în loc de pierderi. Cifrele din rapoarte arată că măsurile luate nu aduc încă rezultatul scontat.
Zeci de mii de persoane manifestează împotriva proiectului de buget pentru 2026 elaborat de guvern.
Adoptarea acestuia este, în acest moment, compromisă.
Modificările prevăd redistribuirea resurselor bugetare pe trei dimensiuni mari: completarea Fondului de reducere a vulnerabilității energetice, acoperirea necesităților salariale, în special pentru profesori, și alocarea fondurilor necesare pentru plata indemnizațiilor și altor măsuri sociale.
Parlamentul European a votat în favoarea unei propuneri de majorare cu 25 de milioane de euro a fondurilor destinate regiunii de Vecinătate Estică, care include și Republica Moldova.
Opoziţia promite că va cenzura viitorul guvern.
Blocajul afectează, „surprinzător”, doar statele și orașele democrate.
Franța va cheltui pentru apărare până la 64 miliarde de euro, în 2027.
Actul normativ permite creşterea plafonului de îndatorare şi alocă fonduri istorice luptei cu migraţia şi apărării.
Acestea sunt cea mai importantă sursă de bani pentru Kremlin.
Exodul procurorilor din Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a Procuraturii Anticorupție în ajunul alegerilor parlamentare și al intensificării tacticilor de război hibrid din partea Rusiei, descinderile angajaților Centrului Național Anticorupție în vămile moldovenești și criza financiară și energetică tot mai acută a regimului separatist pro-rus de la Tirapol sunt subiectele pe care le vom analiza în sinteza săptămânii curente.
