Ce prevede noua lege a salarizării bugetarilor

Vasile Tofan
© gov.md   |   Premierul Vasile Tofan vorbește despre noua lege a salarizării bugetarilor, 19 august 2026.

Un proiect de lege cu privire la reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost aprobat de Guvern și votat în prima lectură de Parlament.

Un parcurs sinuos

„Reforma salariilor”, care promite remunerări mai mari pentru 172.000 de angajați din sectorul bugetar, începând cu 1 ianuarie 2027, a avut un parcurs sinuos.

Documentul vine la opt ani de la precedenta reformă a salarizării, aprobată la finele anului 2018, și la un an de la declarația președintei Maia Sandu, care susținea că unele salarii din sectorul public sunt exagerate și trebuie ajustate pentru echitate.

„Nu este corect să menținem aceste diferențe foarte mari”, afirma atunci șefa statului.

La începutul lunii iunie a.c., proiectul era pregătit și fusese prezentat într-o conferință de presă de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Reforma urma să fie implementată încă din septembrie 2026, iar unii parlamentari ai partidului de la guvernare începuseră să o promoveze drept o realizare majoră.

Totuși, aceasta nu putea fi aplicată fără o serie de modificări de politică fiscală și vamală, întrucât necesita alocații bugetare considerabile, estimate atunci la circa cinci miliarde de lei.

A urmat apoi scandalul „salariilor nesimiţite”, declanșat după dezvăluirile Rise Moldova privind remunerarea pe care o primea la întreprinderea Moldatsa verișoara președintei, Anastasia Taburceanu, context marcat și de demisia premierului Alexandru Munteanu și numirea noului premier, Vasile Tofan.

Cu întârziere de câteva luni şi după anumite ajustări în comparație cu varianta inițială, reforma salarizării a ajuns să fie aprobată în noiembrie a.c. de către Guvern și votată de Parlament în prima lectură.

Discrepanțe uriașe la salarii

Unul dintre principalele argumente în favoarea reformei îl reprezintă discrepanțele salariale majore din instituțiile statului.

Salariile de bază variază în aceste instituții de la circa 2.500 de lei (până la acordarea plății compensatorii pentru salariul minim) pentru personalul tehnic și auxiliar și până la circa 65.000 de lei pentru funcțiile de conducere din domeniul justiției. Această stare de lucruri implică un raport efectiv de până la 1:26, cu mult peste pragul de 1:15 stabilit prin lege, se constată în document.

De exemplu, s-a depistat că funcții similare erau remunerate diferit, în timp ce posturi esențiale pentru calitatea serviciilor publice au rămas subevaluate, fapt care a slăbit legătura dintre valoarea postului și salariu și a alimentat percepția de inechitate.

Un alt factor este dependența masivă de plățile compensatorii pentru salariul minim: aproape 20% dintre angajații bugetari (peste 44.000 de persoane, concentrate în gradele 1–3) depindeau de aceste plăți pentru a atinge salariul minim garantat.

Acestei situații i se adaugă și faptul că sporurile cu caracter specific ajunseseră să varieze între 10% și 120%, fiind folosite artificial pentru a compensa nivelul scăzut al salariilor de bază, în detrimentul transparenței. Se mai atestă și distorsionarea sporului pentru performanță: deși plafonat la 10%, acesta funcționa ca un supliment cvasi-garantat (fiind acordat la circa 99% din personal), pierzându-și rolul de stimulent real.

Principalele elemente ale reformei

În opinia autorilor, reforma redefinește arhitectura salarială pe baza a patru obiective fundamentale: „echitate orizontală, echitate și competitivitate verticală, stimularea performanței și sustenabilitate fiscală”.

Astfel, are loc reducerea valorilor de referință, trecându-se de la 10 valori pe o traiectorie descendentă: maximum 6 valori în 2027 (cuprinse între 4.200 de lei și 6.900 de lei) și maximum 4 valori până în 2032. Raportul de compresie al salariilor de bază se stabilește la 1:10,5, față de cel actual de 1:15 în lege și cel real de 1:26. Cu alte cuvinte, diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază nu va putea depăși raportul de 1:10,5.

O altă modificare vizează restructurarea grupurilor ocupaționale (de la 8 la 10 grupe), prin separarea grupului „Asistență socială (G)” de cel al „Sănătății (S)”, pentru a reflecta specificul fiecărui domeniu. Totodată, se introduce un grup ocupațional nou - „Tehnologii informaționale (I)” -, destinat atragerii specialiștilor IT prin intermediul unui indice de complexitate corelat cu „clasele de criticitate” ale sistemelor administrate.

Consolidarea salariului de bază și sporuri pentru excelență

Se elimină noțiunile de „parte fixă” și „parte variabilă”, rolul principal revenind salariului de bază (sporul lunar în valoare fixă de 1.300 de lei fiind înglobat în acesta).

Au fost reformulate sporurile cu caracter specific, fiind plafonate strict pe trei paliere uniforme: 10%, 20% și 30% (în locul vechiului sistem care ajungea până la 120%).

Se reintroduce, de asemenea, un plafon global de 30% din suma anuală a salariilor de bază pentru cumulul dintre sporul pentru performanță și sporurile cu caracter specific.

Totodată, fondul anual pentru sporul de performanță se reduce de la 10% la 4%, iar sporul devine selectiv: se va acorda exclusiv angajaților cu calificativele „excelent” (10–15% din salariul de bază) sau „foarte bine” (5–7%). În acest scop, se introduce oficial calificativul „excelent” în evaluarea performanțelor profesionale (inclusiv în Legea privind funcția publică).

Se mai instituie indicele de competitivitate (un multiplicator între 1,1 și 1,3, aplicat timp de maximum 3–5 ani) pentru funcțiile greu de ocupat cu impact național sau sectorial, cu un plafon fiscal global de 0,5% din fondul de salarizare.

Prin derogare, mecanismele privind funcțiile greu de ocupat, salarizarea specialiștilor în tehnologii informaționale, precum și noile cuantumuri ale sporului pentru gradul profesional se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2028.

Costuri și impact financiar

Autoritățile promit că reforma nu va reduce nominal salariile niciunei categorii de personal, proiectul prevăzând garanții tranzitorii clare: dacă salariul recalculat este mai mic decât media salarială a ultimelor 12 luni, diferența va fi acoperită printr-o plată compensatorie, protejând angajații în perioada de tranziție.

Reforma vizează aproximativ 172.000 de unități de personal din sectorul bugetar, iar din document nu rezultă că numărul angajaților ar urma să scadă.

Pentru anul 2027, estimările Ministerului Finanțelor indică o creștere medie a salariului lunar de aproximativ 15,7%, majorările fiind diferențiate în funcție de domeniul de activitate, categoria de personal și particularitățile funcției ocupate:

·       Apărarea națională: circa 20,6%;

·       Personalul tehnic, de deservire și muncitoresc: circa 19%;

·       Administrația publică: peste 15%;

·       Ordinea publică: peste 15%;

·       Învățământ, cultură și sport: peste 14%;

·       Sănătate și asistență socială: 13%.

Se estimează că, doar pentru anul viitor, implementarea reformei va necesita circa 3,5 miliarde de lei. Fondul total de salarizare în sectorul bugetar este estimat să urce în 2027 la 37,4 miliarde de lei, cu peste 4,6 miliarde de lei mai mult decât în 2026 (32,79 miliarde de lei). În consecință, costul total al cheltuielilor de personal va ajunge la circa 8,9% din PIB, față de nivelul de 8,4% în 2026, urmând ca ulterior ponderea acestora să scadă.

Prevederile reformei sunt criticate de opoziție și de unele organizații sindicale, care au insistat pe majorări mai mari în educație și sănătate.

Totodată, există și anumite riscuri: de exemplu, reducerea fondului pentru premii unice (la 2%) sau a fondului de performanță (la 4%) ar putea fi percepută inițial ca o diminuare a instrumentelor de motivare pe termen scurt. Acest risc este însă contrabalansat de creșterea stabilă a salariului de bază și de menținerea unor mecanisme de sprijin, cum ar fi suplimentul de cumulare sau instrumentele destinate funcțiilor critice.

Timp citire: 5 min