Locuitorii Găgăuziei își aleg pe 15 noiembrie bașcanul (guvernatorul) și deputații Adunării Populare (parlamentul local), după o perioadă marcată de blocaje instituționale și confruntări cu Chișinăul. Rezultatul va conta nu doar pentru relația dintre Comrat și Chișinău, ci și pentru funcționarea instituțiilor regiunii autonome. Viitorul bașcan va avea nevoie de sprijinul Adunării Populare, iar un legislativ fragmentat ar putea perpetua blocajele din ultimii ani.
Foști aliați, candidați împotriva celuilalt
În cursa pentru funcția de bașcan s-au înscris opt candidați. Printre cei mai cunoscuți se numără fostul procuror general Alexandr Stoianoglo și candidatul socialiștilor, Fiodor Gagauz. Cei doi ajung să concureze unul împotriva celuilalt la doi ani după ce Partidul Socialiștilor l-a susținut pe Stoianoglo la prezidențiale, unde acesta a obținut un rezultat covârșitor în Găgăuzia.
Stoianoglo, care încearcă pentru a treia oară să devină bașcan, se prezintă drept un politician capabil să discute cu Chișinăul, să apere autonomia și să mențină relații bune cu Rusia. Adversarii săi l-au etichetat drept „candidatul PAS”, acuzație care poate avea efect într-o regiune unde partidul de guvernământ este puțin popular.
Fiodor Gagauz beneficiază de sprijinul deschis al PSRM și al lui Igor Dodon. Pentru socialiști, o victorie ar însemna consolidarea pozițiilor într-una dintre regiunile în care au beneficiat tradițional de susținere electorală. O înfrângere în fața lui Stoianoglo ar arăta, în schimb, limitele influenței formațiunii asupra alegătorilor din regiune.
Relațiile cu Moscova sunt invocate favorabil de mai mulți pretendenți, diferențele ținând mai ales de grupurile care îi susțin și de felul în care văd relația cu autoritățile centrale.
Guțul nu candidează, dar rămâne în campanie
Fosta bașcană, asociată cu oligarhul fugar Ilan Șor, Evghenia Guțul și-a pierdut funcția după condamnare, însă continuă să fie invocată de politicienii care încearcă să atragă electoratul său. Mai mulți candidați și-au exprimat solidaritatea cu fosta bașcană sau au cerut eliberarea ei. Cornel Dudnic a propus o declarație comună în acest sens și a afirmat că i-ar oferi o funcție de consilieră dacă ar câștiga. Petru Vlah și Igor Dodon au cerut, la rândul lor, grațierea sa.
Interesul pentru Guțul nu este întâmplător. Victoria sa din 2023, obținută cu sprijinul oligarhului fugar Ilan Șor, a arătat că promisiunile sociale și mesajele favorabile Rusiei pot mobiliza o parte importantă a alegătorilor din Găgăuzia.
Moscova, prezentă în discursurile electorale
Rusia rămâne un reper important în discursurile mai multor candidați, fie că este vorba despre gaze, exporturi agricole, limba rusă sau apărarea autonomiei. Pentru o parte a locuitorilor, relațiile cu Rusia au și o dimensiune personală, legată de migrație, de piețele pentru produsele agricole și de spațiul informațional în care s-au format.
Promisiunile de a aduce gaze mai ieftine sunt însă mai ușor de făcut decât de îndeplinit. Un preț redus presupune un furnizor, un contract, o rută de transport și, eventual, pe cineva care să achite diferența. Bașcanul poate face propuneri și poate negocia, dar nu controlează singur piața energetică a Republicii Moldova.
Pentru Moscova, nemulțumirile din Găgăuzia și relația dificilă dintre Comrat și Chișinău pot fi folosite pentru a contesta politicile autorităților centrale și integrarea europeană. În același timp, problemele de comunicare, reprezentare și dezvoltare ale regiunii sunt reale, iar ignorarea lor oferă noi argumente politicienilor interesați să mențină confruntarea.
Distanțarea față de direcția europeană a Republicii Moldova s-a văzut la referendumul constituțional din 2024, când aproximativ 95% din participanții din Găgăuzia au votat împotriva modificării Constituției privind aderarea la UE.
Publicitate din Rusia și o ofertă de 100 de dolari pentru vot
Candidatul socialist a ajuns în centrul unei controverse după ce CEC a prezentat date despre o reclamă plătită pe Odnoklassniki în favoarea sa, asociată unui întreprinzător înregistrat în regiunea Krasnodar din Federația Rusă. Publicitatea era adresată utilizatorilor din Republica Moldova. Comisia a examinat și activitatea unor conturi TikTok care distribuiau materiale favorabile candidatului. Socialiștii au negat orice implicare.
Separat, Nokta a documentat o ofertă anonimă de 100 de dolari pentru un vot acordat „candidatului numărul 1” și pentru transmiterea unei fotografii a buletinului completat. PSRM s-a disociat de mesaje și le-a calificat drept o provocare și a acuzat că s-ar urmări excluderea lui Gagauz din cursă.
Patru candidați pentru un loc la Adunarea Populară
Pentru cele 35 de mandate din Adunarea Populară a Găgăuziei concurează 132 de candidați, dintre care 90 sunt independenți, iar 42 au fost desemnați de cinci formațiuni politice, potrivit alegeri.md. Cei mai mulți candidați de partid au fost înaintați de socialiști – 22, urmați de Partidul Popular Găgăuz, cu 9, și Alianța „Moldovenii”, cu 7. Mișcarea Alternativa Națională și Partidul „Pentru Țară” au câte doi candidați. Deputații vor fi aleși în circumscripții uninominale, ca și la scrutinul precedent.
Mai mult de jumătate dintre pretendenți – 76, sau 57,6% – participă pentru prima dată la alegerile pentru Adunarea Populară, în timp ce 24 sunt deputați în exercițiu. Ponderea mare a independenților nu este o noutate: la scrutinul din 2021, aceștia au obținut 25 dintre cele 35 de mandate. Apartenența declarată în campanie nu arată însă întotdeauna și viitoarele alianțe politice, care se vor contura mai clar după constituirea Adunării.
Ce urmează după vot?
O eventuală victorie a lui Stoianoglo ar putea deschide calea unui dialog mai previzibil cu Chișinăul, dacă este să ținem cont de mesajele sale din campanie. Aceasta nu înseamnă însă că vor dispărea divergențele privind autonomia sau relațiile cu Rusia. Victoria lui Gagauz ar consolida pozițiile PSRM și i-ar oferi partidului o platformă instituțională importantă în regiune.
Indiferent cine va câștiga, marja sa de acțiune va depinde și de raportul de forțe din viitoarea Adunare Populară. O majoritate dispusă să colaboreze cu bașcanul ar putea facilita adoptarea proiectelor, în timp ce un legislativ fragmentat ar putea prelungi blocajele.
Totuși, factorul cel mai vizibil în prezent este, probabil, că, deocamdată Chișinăul, chiar dacă e prematur de afirmat că a câștigat o primă bătălie, cel puțin a reușit să impună regulile sale de joc, iar la Comrat, deși nu fără lupte, ele au fost acceptate. Acum, este important ca autoritățile de la Chișinău să păstreze în continuare o abordare consecventă față de regiunea găgăuză.
