Pe lângă problemele majore din sectorul agrar moldovenesc devenite deja tradiţionale cum ar fi cataclismele naturale, lipsa pieţelor de desfacere, preţurile mari la carburanţi şi chimicale, costurile mari de creditare, preţurile mici la producţia proprie, în acest an s-a mai adăugat una – pesta porcină africană.
Problema respectivă nu este, însă, o noutate pentru Republica Moldova. Prima dată această boală, ce îşi trage originile din Africa, a lovit porcinele locale încă în epoca sovietică - în anul 1977. Dupa eradicarea bolii, prin nimicirea porcinelor infestate, despre ea în Republica Moldova nu s-a mai auzit nimic timp de aproape 40 de ani.
Cât de mare este numărul de focare?
Din 2016, însă, pesta porcină africană este prezentă permanent pe teritoriul Republicii Moldova, iar sursa exactă nu este cunoscută. În Europa primele cazuri de pestă porcină africană din acest mileniu au fost înregistrate iniţial în Georgia, apoi în Rusia, de unde s-a extins în Ucraina şi alte state, ca urmare a migraţiei mistreţilor, dar şi altor factori.
Datele Organizaţiei mondiale pentru sănătate animală (OIE -World Organisation for Animal Health) arată că de la primul focar de boală în Republica Moldova, depistat pe 17 octombrie 2016, până în prezent au fost notificate peste 240 de focare, din care peste 140 sunt la porcinele domestice, iar circa o sută - la mistreţi.
În acest an au fost confirmate deja 37 de căzuri, iar geografia cuprinde atât raioanele din nordul ţării, cât şi cele din centru şi sud. Boala pare să se fi extins în comparaţie cu anii precedenţi, în condiţiile în care au trecut doar trei luni din 2025. Majoritatea focarelor au fost deja eradicate.
În comparaţie cu alte state, numărul focarelor este unul mic. De exemplu, în România în perioada 2017-2025 au fost înregistrate peste 10.700 de focare, din care circa 7.000 la porcii domestici, iar în Polonia - în perioada 2014-2025 - peste 22.000 de focare, din care care circa 21.500 la mistreţi, adică mai mult de 97% din numărul total de focare.
Calcule şi prejudicii aduse crescătorilor de porci
Îngrijorarea cea mare vine de la faptul că majoritatea focarelor depistate în Republica Moldova sunt la porcinele domestic şi au afectat deja două dintre cele mai mari ferme de porci din Republica Moldova. Respectiv, se poate presupune că pagubele vor fi enorme.
Cifrele oficiale anunţate de autorităţi, de către administraţia celor două ferme, dar şi de către cei de la Organizaţia mondială pentru sănătate animală arată că ar fi vorba de aproape 110.000 de porcine, ceea ce reprezintă mai mult de 25% din tot şeptelul de porci din Republica Moldova.
„Ne-a lovit foarte tare, pierderile estimative sunt de 440 de milioane de lei, dintre care – în funcție de cum vor evalua ancheta și fișele de evaluare – stocul de porci ar fi în valoare de 150 de milioane de lei”, estimează Ecaterina Perebinos, directoarea generală a companiei Golden Piglet SRL, ce deţine ferma de porcine de la Roșcani, raionul Anenii Noi.
Potrivit datelor Organizaţiei mondiale pentru sănătate animală, la această fermă erau circa 68.000 de porcine, care urmează a fi sacrificate și înhumate.
În afară de focarul de la ferma din Roşcani, luna trecută în carantină a intrat şi o altă mare fermă de porcine, cea de la Cimişeni, Criuleni, unde sunt circa 40.000 de porci. Aici deocamdată nu se pune problema sacrificării tuturor animalelor, pentru că sunt crescute în hale separate şi nu ar fi fost contaminaţi toți, datorită măsurilor de protecţie biologică.
Conform legislației, companiile urmează să primească despăgubiri pentru animalele sacrificate.
Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, care a vizitat ferma de la Roşcani, a spus că cifra finală a despăgubirilor va fi stabilită după examinarea complexă a situației.
„Există un plan de acțiuni foarte riguros: se verifică, se fac toate rapoartele, se face ancheta, iar ulterior se stabilesc toate motivele izbucnirii focarului și, respectiv, în urma deciziei se despăgubește agentul economic”, a declarat Ludmila Catlabuga.
Scumpirea cărnii de porc, speculativă?
La câteva zile după ce cazurile au ajuns în atenţia publicului, unii comercianţi, inclusiv reţele de magazine şi vânzători de la pieţele agroalimentare, s-au folosit de speculațiile privind un apariția unui posibil deficit de carne de porc pe piață pentru a majora preţul cu 10-15%. Acest lucru chiar dacă suntem Postul Mare, perioadă în care, de regulă, consumul de carne este unul redus.
Directoarea Asociației Producătorilor de Carne de Porc, Aliona Ionescu, spune că nu există motive pentru o scumpire a cărnii, iar cei care o fac încearcă să profite de pe urma situaţiei create.
„În Republica Moldova nu există deficit de carne de porc şi sunt suficiente capacităţi pentru a asigura necesităţile interne. Chiar şi în condiţiile în care vor fi sacrificate toate porcinele de la ferma din Roşcani, Anenii Noi”, a subliniat Aliona Ionescu.
Ea subliniat că, în ultimele luni, ca urmare a scumpirii resurselor energetice, se atestă chiar o scădere a consumului de carne. Directoarea Asociației Producătorilor de Carne de Porc se arată sigură că în următoarele săptămâni şeptelul de porci va fi refăcut. De notat că în prezent în Republica Moldova sunt 16 ferme mari de porci.
Conform datelor statistice, la finele anului 2024 şeptelul de porcine din Republica Moldova era estimat la circa 380.000 de capete, din care circa 265.000 erau în întreprinderi agricole, iar circa 115.000 – în gospodăriile țărănești.
În pericol e un întreg sector al economiei
Până în acest moment, autorităile au luate o serie de măsuri de eradicare a focarelor de pestă porcină africană, iar sursa de îmbolnăvire ar putea fi dezvăluită după finalizarea investigaţiilor.
Dar se ştie că boala se răspândește prin contact direct între porci și mistreți, hrană contaminată, vehicule și echipamente contaminate, dar și oameni - care pot transmite virusul prin obiecte, încălțăminte, îmbrăcăminte și echipamente.
Aliona Ionescu susţine că una dintre sursele principale ar putea fi mistreţii, numărul cărora pe teritoriul Republicii Moldova este în creştere. Ea s-a arătat nedumerită de faptul că Ministerul Mediului trei ani la rând nu include mistreţii în cotele de recoltare pentru sezonul de vânătoare şi astfel ar creşte riscul extindere a pestei porcine africane.
„Trebuie să ţinem cont de experienţa nefastă a unor ţări precum România, sau Lituania, care, urmare a tergiversării luării unor măsuri mai dure de eradicare a focarelor şi combatere a surelor de contaminare, au pierdut practic domeniul creşterii porcinelor”, a avertizat Aliona Ionescu.
Ea a afirmat că România a ajuns să importe circa 80-90% din carnea de porc consumată, în timp ce câţiva ani în urmă îşi asigura în mare parte necesarul din producţia internă.
„La noi acum producţia locală asigură circa 90% din consum şi, datorită unor investiţii majore în ultimii ani în ferme moderne, am ajuns, practic, să nu mai depindem de importuri”, a adaugat şefa Asociației Producătorilor de Carne de Porc.
Datele statistice arată că în ultimii ani se atestă o creştere a producţiei de carne de porc, ca urmare a investiţiilor în sector, dar şi a acordării de subvenţii de la stat: de la aproximativ 81.000 de tone în 2020 la 94.000 în anii 2023-2024. Comparativ cu nivelul de acum 15 ani, se înregistrează o creştere de circa două ori. Puţine sectoare din economia Republicii Moldova se pot lăuda cu o astfel de evoluţie.
O parte din specialiștii din domeniu au cerut măsuri mult mai dure de eradicare a bolii pentru a stopa epidemiile. Unul dintre cele mai elocvente exemple în acest sens este oferit de Belgia, ţara în care după depistarea primelor focare, a fost decisă lichidarea porcilor şi mistreţilor pe o rază de 300 de kilometri, după care a fost reluat procesul de creştere a porcinelor.
