Primul summit bilateral Republica Moldova-Uniunea Europeană a avut loc la Chișinău, pe 4 iulie a.c. Acest eveniment demonstrează, o dată în plus, că relațiile Chișinăului cu Bruxellesul trec la o nouă etapă, una calitativ mai înaltă, care plasează Republica Moldova pe linia finală („ultima sută de metri”) în procesul de integrare europeană. Fără a insista mult pe rezultatele concrete ale summitului, putem conchide că Uniunea Europeană este deschisă aderării Republicii Moldova la spațiul comunitar și este gata să contribuie financiar la dezvoltarea statului nostru. De asemenea, UE este la curent cu interferențele Rusiei în procesele politice și electorale din Republica Moldova și va susține Chișinăul să le facă față.
Cum a reacționat Moscova la summitul UE-Republica Moldova?
Summitul Republica Moldova-Uniunea Europeană a deranjat Moscova, în mod clar. Strategii Kremlinului au făcut tot posibilul să minimizeze importanța acestui eveniment, de maximă importanță pentru Chișinău, ba chiar să-l discrediteze. Rusia și-a aruncat toate resursele mediatice pe care la are, atât direct din Federația Rusă, cât și pe cele pe care controlează în Republicii Moldova.
Agenția de stat rusă TASS nu a relatat despre summit în ansamblu, ci doar a scos din context anumite declarații ale liderilor europeni și moldoveni. De exemplu, într-o știre a acestei agenții se spune că Comisia Europeană și Consiliul European nu știu când Republica Moldova va începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Tot în aceeași știre este scos în evidență faptul că Ungaria a blocat începerea negocierilor de aderare cu Ucraina, însă reieșind din faptul Kievul și Chișinăul sunt puse de Bruxelles în același pachet, asta înseamnă că Uniunea Europeană nu va începe negocierile de aderare nici cu Republica Moldova.
Pentru a consolida narațiunea că Republica Moldova nu va începe negocierile de aderare, TASS difuzează o altă știre a cărei titlu este „Republica Moldova va negocia aderarea la UE cu Ucraina”, afirmație atribuită președintei Maia Sandu. De fapt, în declarația de la summit, președinta Sandu a afirmat că „Moldova și Ucraina merg pe același drum spre Uniunea Europeană, iar integrarea ambelor țări va întări securitatea europeană”.
Totodată, în ziua summitului, TASS a insistat pe știri de cu titlul „Blocul „Victoria” a condamnat desfășurarea summitului UE în Moldova împotriva voinței cetățenilor”; „Dodon: Partenerii occidentali impun Moldovei valorile străine ale LGBT”; „Ex-premierul Moldovei Filat: Sandu a instaurat dictatura în țară”; „Găgăuzia a învinuit Moldova de excludere din negocierile de integrare europeană” etc.
După două zile de la summitul UE-Republica Moldova, blocul politic „Victorie” afiliat oligarhului fugar Ilan Șor a organizat un congres la Moscova, în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare, la care au participat și politicieni ruși, cum ar fi Leonid Sluțki, președintele fracțiunii liberal-democrate în Duma de Stat, și Konstantin Kosaciov, vicepreședinte al Consiliului Federației (camera superioară a parlamentului rus). La acest congres, liderul blocului, Ilan Șor, a venit cu o serie de propuneri de-a dreptul scandaloase, legate de evoluțiile politice și geopolitice din Republicii Moldova.
Pe lângă tradițională retorică antieuropeană și cea împotriva guvernării proeuropene de la Chișinău, oligarhul fugar a declarat că programul politic al blocului „Victoria” are drept scop crearea unei uniuni între Republica Moldova și Federația Rusă, și că acest bloc va colecta semnături de susținere de la cetățeni. Șor se arată sigur că 60% din cetățenii moldoveni care locuiesc astăzi în Republica Moldova vor susține prin semnătură ideea creării uniunii moldo-ruse.
Rusia și Șor au încercat să minimizeze importanța summitului
Pe lângă retorica agresivă dircetă la adresa summitului UE-Republica Moldova, Kremlinul și-a mobilizat și agenții săi de influență de la Chișinău. Mass media controlată de Șor, de exemplu, a abundat în calificări și etichetări negative la adresa summitului. Principalele narațiuni promovate de canalele lui Șor sunt:
- summitul a fost un eșec total, după formă și conținut;
- cetățenii Republicii Moldova au fost supuși unor umilințe fără precedent la acest summit (nu-i foarte clar de ce?);
- nu s-a discutat nimic despre începerea negocierilor reale de aderare;
- summitul este o interferența flagrantă în afacerile interne ale unui stat suveran;
- summitul este o acțiune de PR politic și electoral în favoarea Maiei Sandu și PAS în ajun de alegeri parlamentare;
- UE dă bani pentru război, nu pentru dezvoltarea social-economică;
- poporul moldovenesc este transformat într-o „turmă” ascultătoare, în perspectiva unui viitor război;
- neutralitatea Republicii Moldova este pe cale de a fi lichidată;
- Ursula von der Leyen și Antonio Costa sunt implicați în scandaluri de corupție.
În aceeași cheie au vorbit despre summit și alți actor pro-ruși din Republica Moldova. Spre exemplu, liderul socialiștilor Igor Dodon a afirmat că summitul „nu are ca scop interesele Republicii Moldova și ale cetățenilor săi, ci urmărește un singur obiectiv – susținerea electorală a Maiei Sandu și a partidului său”. De asemenea, el a subliniat că summitul poate fi calificat drept o implicare în treburile interne ale Republicii Moldova. Fără a se referi deloc la aspectele economice ale summitului, Dodon (economist de profesie), a vorbit, în schimb, la Moscova, unde s-a aflat însoțit de Vasile Tarlev (Partidul „Viitorul Moldovei”) și Irina Vlah Partidul „Inima Moldovei”), despre beneficiile cooperării economice și energetice ale Republicii Moldova cu Rusia, uitând să menționeze că această cooperare a fost întreruptă din cauza embargourilor și presiunilor energetice impuse de către Moscova la adresa Chișinăului.
Concluzii
Importanța majoră a summitului UE-Republica Moldova este că el poate crea premisele reale pentru ca direcția europeană a Chișinăului să devină ireversibilă. Acest lucru cu o condiție însă: ca după alegerile parlamentare din 28 septembrie a.c. forțele prooccidentale să râmână la putere. Nelivrând nimic pentru dezvoltarea relației bilaterale între Republica Moldova și Rusia (ba dimpotrivă, acționând deseori împotriva Chișinăului), Moscova a acționat în modul care o caracterizează cel mai bine – propagandistic.
Pentru a crea o imagine falsă a summitului, Kremlinul și-a activat actorii de influența din Republica Moldova. Scopul a fost că societatea moldovenească să nu aprecieze la justa valoare rezultatele summitului și să nu conștientizeze importanță lui asupra viitorului Republicii Moldova.
Pentru a reduce efectele pozitive ale summitului, Rusia a încercat să vorbească despre cât de mult a pierdut economic Republica Moldova pentru că a ales vectorul european de dezvoltare și că dacă Chișinăul va accepta să revină, din nou, în sfera de influența a Moscovei, beneficiile îi vor fi restabilite.
Kremlinul a uitat să amintească, însă, că Republica Moldova s-a apropiat econocmic de către UE, inclusiv ca urmare a multimplelor sancțiuni și restricții impuse exporturilor moldovenești în Rusia.
Reacția bolnăvicioasă a Moscovei la adresa summitului UE-Republicii Moldova demonstrează, până la urmă, un singur lucru - acest summit a fost unul de reală importanță pentru Republica Moldova!
