Ion Ceban, primul primar de Chișinău interzis în România (O sinteză a săptămânii)

Ion Ceban, primul primar de Chișinău interzis în România (O sinteză a săptămânii)
© EPA/DUMITRU DORU   |   Primarul orașului Chișinău, Ion Ceban, liderul MAN (Mișcarea Alternativă Națională), susține un discurs la sediul partidului din Chișinău, Moldova, 13 septembrie 2023.

Interdicția aplicată de către autoritățile române primarului de Chișinău, Ion Ceban, controversatei jurnaliste Natalia Morari și fostului premier comunist Vasile Tarlev este probabil evenimentul cel mai important de până acum din perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă.Începutul săptămânii a fost marcat de un alt eveniment politic de o amploare mai mică, dar cu acuzații răsunătoare, o nouă sciziune în Blocul „Împreună”. În analiza de astăzi, vom încerca să identificăm ce au în comun Ceban, Morari și Tarlev și care sunt adevăratele cauze care au condus la „hemoragia” din Blocul „Împreună”.   

Ce îi leagă pe Ceban, Morari și Tarlev?

Primarul de Chișinău, Ion Ceban, președinte al Partidului Mișcarea Alternativa Națională, unul din liderii Blocului „Alternativa”, a fost declarat, miercuri, indezirabil în România și în Spațiul Schengen. Ministerul Afacerilor Externe al României a precizat, într-un comunicat, că interdicția a fost aplicată edilului de Chișinău din motive ce țin de considerente de siguranță națională, fără să precizeze termenul sancțiunii.

Autoritățile române au dispus aplicarea aceleiași sancțiuni pentru încă doi cetățeni ai Republicii Moldova, fără să le facă publice numele. În presă însă se vehiculează că ar fi vorba despre controversata jurnalistă Natalia Morari, concubina oligarhului fugar Veaceslav Platon, și despre fostul premier al Republicii Moldova în perioada guvernării comuniste, Vasile Tarlev.

Trecând peste cazurile lui Morari și Tarlev, trebuie subliniat că interdicția primită de Ion Ceban este primul caz în istoria Republicii Moldova când autoritățile române aplică o asemenea măsură unui primar de Chișinău.

Deși s-a detașat declarativ de PSRM, Ion Ceban și-a angajat la Primăria Chișinău foști colegi socialiști. Unii dintre ei au avut apropiați implicați în fuga lui Alexandr Nesterovschi în Transnistria. Însă acțiunea care i-a afectat cu totul reputația a fost Campionatul European de Kickboxing, cu prilejul căruia urmau să sosească la Chișinău militari și persoane cu trecut penal din Rusia și Belarus. Campania insistentă pentru găzduirea la Chișinău a unui asemenea eveniment controversat și profilele presupușilor sportivi au generat suspiciuni pentru, cel puțin, reprezentanții instituțiilor de forță din Republica Moldova, că Ion Ceban ar fi trecut complet de partea Kremlinului.

Inițial, responsabilii din cadrul Primăriei Municipiului Chișinău susțineau că ar fi absolut de neconceput să fie refuzată participarea sportivilor din Rusia în timp ce li se permite luptătorilor din alte state, cum ar fi România. Unul dintre persoanele din anturajul lui Ceban compara evenimentul cu o nuntă la care unor invitați li se permite să vină, iar altora li se refuză. Ulterior, după dezvăluirile făcute de instituțiile de forță legate de profilele sportivilor din Rusia și Belarus, aceeași persoană a afirmat că municipalitatea nu a fost implicată în organizarea competiției și că a participat doar cu sprijin financiar, ca la orice alt eveniment sportiv organizat la Chișinău. În cele din urmă, până și un sportiv român, pentru care consiliera lui Ion Ceban pentru comunicare, Natalia Ixari, a făcut furori pe rețele sociale, s-a dovedit a fi un politician controversat.

Antieuropeni cu afaceri în UE

Resuscitat politic de Kremlin în ajunul alegerilor prezidențiale din octombrie 2024, Vasile Tarlev a ajuns în colimatorul instituțiilor de forță ale statului român probabil din cauza discursului său fățiș pro-rus și conexiunilor sale cu grupul criminal condus de Ilan Șor. Acesta face echipă mai nou cu fosta guvernatoare a regiunii găgăuze, Irina Vlah. Susținători fervenți ai cursului spre Rusia, atât Vasile Tarlev, cât și Irina Vlah au rude apropiate cu afaceri bănoase în România. Însăși familia fostului premier s-a stabilit în România, stat membru al UE și NATO. Vasile Tarlev a indicat în declarația de avere că soția sa, Greta Tarlev, și-a ridicat în 2024 salariul de la o companie de transport rutier de mărfuri înregistrată în Iași - TAROGOTRANSPORT SRL. Potrivit unei anchete realizate de TV8, Tarogotransport a fost înființată în 2022 de fiica cea mai mare a lui Vasile Tarlev, Corina. Business-ul familiei este destul de profitabil. În 2023, a avut o cifră de afaceri de peste 10 milioane de RONi. În exact aceeași perioadă, tot la Iași, arată sursa citată, și-a deschis firmă și cealaltă fiică a familiei Tarlev – Cristina. Compania CUN AUTO RENTALS oferă în chirie – în România și în R. Moldova – mașini de lux, în mare parte Mercedesuri și BMW-uri. Soțul Cristinei este Nicolai Usatîi, fiul lui Mihai Usatîi, patronul clubului de fotbal Petrocub Hâncești. La alegerile parlamentare din 2021, Mihai Usatîi a candidat pe listele Partidului Consolidării și Dezvoltării Moldovei condus de Ion Chicu, în prezent, unul dintre liderii Blocului „Alternativa”.

În cazul Irinei Vlah, cumnata acesteia a deschis în 2015 compania Sun-Grain Terra SRL în zona economică liberă a portului dunărean Galați. Afacerea este o proprietate a firmei elvețiene Quadra Commodities SA (51% din acțiuni) și a Olgăi Vlah (49% din acțiuni), soția lui Serghei Vlah, fratele fostei bașcane. Sun-Grain Terra SRL este specializată în comerțul cu produse cerealiere și transportul rutier și maritim de mărfuri. Olga Vlah mai deține în România și compania Herberryum SRL, înființată în ianuarie 2020.

Ceea ce îi leagă pe Ceban, Vlah și Tarlev sunt narațiunile false împotriva Maiei Sandu și pro-Kremlin despre închiderea școlilor, discursul de ură față de minoritățile sexuale, așa-zisa militarizare a Republicii Moldova etc.

O nouă sciziune în Blocul „Împreună” 

Luni dimineață, Liga Orașelor și Comunelor (LOC) și-a anunțat retragerea din Blocul „Împreună”, din care mai fac parte Platforma DA, Partidul Schimbării și Partidul Verde Ecologist. Potrivit liderului formațiunii, Alexandru Bujorean, LOC va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Liderul formațiunii și-a explicat decizia prin faptul că blocul trebuia să ofere o alternativă reală cetățenilor dezamăgiți de guvernare, dar a fost transformat într-un instrument politic izolat, unde dialogul și extinderea au fost înlocuite de tergiversare, etichetări și jocuri de culise. LOC este al doilea partid care părăsește Blocul „Împreună”. În august 2024, Coaliția Unitate și Bunăstare (CUB) și-a anunțat retragerea din alianță după decizia de a nu susține candidatul blocului la alegerile prezidențiale, Octavian Țîcu, și de a înainta propriul candidat, Igor Munteanu.

Președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, a declarat că adevăratul motiv pentru care a plecat Partidul LOC din alianță a fost refuzul Blocului „Împreună” de a accepta oameni și partide dubioase, controlați anterior de Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și Veaceslav Platon. De cealaltă parte, președintele LOC, Alexandru Bujorean, a spus că adevăratul motiv al plecării formațiunii sale politice a fost presupusa colaborare a Blocului „Împreună” cu PAS și închiderea manifestată față de alte partide.

„Noi bănuim că unele dintre acele partide sunt afiliate atât grupului Șor, cât și grupului Platon. Aceste inițiative, aceste tendințe, au fost respinse categoric de ceilalți membri ai Blocului Împreună”, a declarat președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, ca reacție la anunțul făcut de Partidul LOC luni dimineață.

De partea cealaltă, Alexandru Bujorean a calificat afirmațiile lui Ștefan Gligor „drept false și defăimătoare, convenabile actualei puteri”. 

Cert este faptul că între liderul Partidului LOC, Alexandru Bujorean, primar de Leova, și PAS există presupuse tensiuni provocate de acuzațiile legate de costurile scandaloase cheltuite pentru construcția drumului Leova – Bumbăta. 

Timp citire: 5 min