Anul trecut datoria de stat internă şi externă a Republicii Moldova a înregistrat o creştere cu circa 11,38 miliarde lei. Pe 31 decembrie 2025 soldul datoriei de stat a constituit 132,78 miliarde de lei, la valoarea nominală.
Este o creştere cu 9,4% a datoriei de stat internă şi externă, care a ajuns să reprezinte la finele anului trecut 37,4% din Produsul Intern Brut (PIB). Creşterea a fost însă cu circa trei miliarde lei sub nivelul estimat în legea bugetului de stat pentru 2025.
În 10 ani, datoria de stat a crescut de 2,6 ori. PIB-ul la fel
Datele analizate de Veridica arată că deşi a fost o creştere semnificativă, ea este departe de nivelele record din 2016, când datoria de stat a crescut cu 17,28 miliarde lei, şi din 2024, când s-a înregistrat un salt cu 17,39 miliarde lei.
Totuşi, datoria statului continuă să crească într-un ritm rapid şi în ultimii 10 ani s-a majorat de 2,6 ori, iar în ultimii cinci ani - de aproape două ori.
Dar dacă e să comparăm această datorie cu cu evoluţia PIB-ului, de exemplu, constatăm că și el a crescut din 2016 de 2,6 ori, adică la fel ca și datoria. Respectiv, cota datoriei în PIB a rămas neschimbată – 37,5% la finele 2016 şi 37,4% - la finele 2025, arată datele Ministerului Finanţelor.
Opoziţia politică şi mulţi experţi spun că statul Republica Moldova se împrumută foarte mult şi nesustenabil, menţionând în special faptul că plăţile anuale pentru deservirea datoriei de stat au crescut semnificativ şi că ar putea pune în dificultate stabilitatea financiară a ţării.
Dacă în 2020 costul deservirii datoriei de stat (plata dobânzilor) se ridica la 1,7 miliarde lei, apoi în 2023 a fost de trei ori mai mare – 5,3 miliarde lei. Este adevărat că în 2024 costul deservirii a scăzut cu peste un miliard de lei şi a constituit 4,33 miliarde lei, iar în 2025 a coborât la 4,27 miliarde de lei.
În acelaşi timp reprezentanţii autorităţilor susţin că îngrijorările nu au suport, iar afirmaţiile unora precum că datoria publică a țării a ”crescut dramatic”, ar fi manipulatorii, dacă nu este prezentat și contextul.
„Datoria la nivel nominal a crescut, la fel cum a crescut și valoarea economiei în ultimii ani (de la puțin peste 200 miliarde lei PIB în 2019, la peste 300 miliarde în 2023.) Din acest motiv, în toată lumea, indicatorul de măsurare a datoriei publice este datoria publică ca și procent din PIB (Produs Intern Brut - valoarea tuturor bunurilor și serviciilor produse într-o țară)”, preciza în septembrie 2024, deputatul PAS, Radu Marian.
De ce a crescut datoria?
Creşterea datoriei din ultimii ani s-a datorat mai multor factori interni şi externi. Startul creşterii semnificative din ultimii cinci ani a fost dat în 2020, când s-a atestat o majorare cu circa 15,3 miliarde de lei
Factorul decisiv a fost pandemia de COVID-19. Pentru ca să facă faţă ei, Guvernul a fost forţat să împrumute masiv resurse pentru a acoperi cheltuielile sociale, de sănătate, dar şi de sprijin pentru economie, afectată grav de restrcţiile sanitare şi de blocaje.
De fapt, Republica Moldova nu a fost singura care a procedat în acest fel. Toate statele din regiune au apelat la credite pentru a putea face faţă impactului pandemiei.
Un alt factor a fost criza energetică, provocată de majorarea de câteva ori a preţului la gaze din a doua jumătate a anului 2021 şi care a culminat cu reducerea de două ori a livrărilor de către Gazprom.
Pentru a putea plăti resursele energetice, inclusiv pentru a crea rezerve, ca Republica Moldova să nu mai fie şantajată de Gazprom şi pentru a ajuta populaţia să plătească facturile, autorităţile au apelat la ajutorul extern. O parte mare a fost ajutor nerambursabil, dar au fost şi volume mari de credite.
Războiul din Ucraina, criza umanitară ce a urmat şi criza energetică au avut efecte puternice asupra economiei Republicii Moldova, care în aceste condiţii ar fi supraveţuit cu greu fără asistenţa externă. Or, fără credite statul ar fi trebuit să reducă alocaţiile sociale, să reducă investiţiile în diversificarea surselor de energie etc.
Cum va evolua mai departe datoria?
În bugetul de stat pentru acest an Guvernul a stabilit că, la 31 decembrie 2026, datoria de stat internă nu va depăși suma de 63,07 miliarde lei, iar datoria de stat externă – 92,97 miliarde lei (echivalentul a 5.211,1 milioane de dolari SUA).
Astfel, comparativ cu finele anului 2025, datoria de stat internă şi externă ar urma să crească cu circa 23 de miliarde de lei. Ar fi cea mai mare creştere din istorie.
Dacă în 2025 saltul datoriei a fost provocat în special de împurumuti interne, care au generat peste 70% din creştere, apoi în 2026 situaţia se va inversa şi accentul se va pune pe valorificarea împrumuturilor de stat externe, care se preconizează să crească cu circa 740 milioane de dolari.
Autorităţile au argumentat necesitatea de a împrumuta mai mult, prin nevoile de dezvoltare a ţării, fapt confirmat şi prin principalele proiecte ce urmează a fi finanțate din surse externe:
1. Proiectul de susținere a Programului în sectorul drumurilor - 776 6 milioane lei;
2. Îmbunătățirea infrastructurii de apă în Moldova Centrală - 362,7 milioane lei;
3. Programul de Dezvoltare a Pădurilor - 330,1 milioane lei;
4. Moldova Drumuri III, Moldova Drumuri IV și Moldova Drumuri V - 280 milioane lei;
5. Modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole - 261,5 milioane lei
6. Consolidarea gestionării riscurilor de dezastre și reziliența climatică în Moldova - 257,9 milioane lei;
7. Răspuns de urgență, Căile Ferate din Moldova - 257,8 milioane lei;
8. Construcția penitenciarului din municipiul Chișinău - 250 milioane lei
9. Investiții pentru Guvernanță, Creștere și Reziliență în Agricultură - 228, 5 milioane lei
10. Deșeuri solide în Republica Moldova - 214,8 milioane lei.
Datele Ministerului Finanţelor arată că principalii creditori rămân aceaşi: Banca Mondială cu o cotă de 27,9%, Fondul Monetar Internaţional – cu 23,4%, Uniunea Europeană – 20,6%, Banca Europeană pentru Investiții – cu 9,6% şi Agenţia Franceză pentru Dezvoltare – cu 5,6%.
Riscurile creşterii datoriei
Raportat la PIB, datoria de stat ar urma să depășească pentru prima dată în ultimul deceniu nivelul de 40% din PIB.
Şi costul deservirii datoriei de stat (plata dobânzilor) în 2026 va ajunge la un nivel record şi va depăși 6,2 miliarde lei, cu circa 45% peste nivelul din 2025.
Autorităţile susţin că monitorizează atent evoluţiile şi iau în calcul toate riscurile aferente datoriei de stat. Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu pentru anii 2026–2028”, aprobat la finele anului trecut de Guvern, descrie detaliat strategia de gestionare și identifică factorii de cost și de risc aferenți portofoliului datoriei de stat.
Potrivit ministrului Finanțelor, Andrian Gavriliță, în condițiile menținerii unei stabilități macroeconomice, la finele anului 2028, ponderea datoriei de stat în PIB poate ajunge la 45,5%. Cu toate acestea, datoria de stat raportată la PIB va rămâne sustenabilă.
Se estimează că perioada medie de maturitate a portofoliului datoriei de stat va constitui 10,1 ani, ceea ce reprezintă o îmbunătățire comparativ cu situația actuală care este de 7,8 ani, și va reflecta un impact pozitiv asupra structurii portofoliului datoriei de stat.
Totuşi, dacă prognozata creştere a datoriei nu va fi însoţită şi de o creştere economică susţinută mai mare de 5% pe an, cu majorarea veniturilor fiscale, bugetul va deveni tot mai vulnerabil, iar autorităţile vor fi forţate în viitor să taie din cheltuiele sociale şi economice, pentru a plăti dobânzile şi a rambursa datoria.
