Decizii și evoluții cu impact major pe scena politică din Republica Moldova: Curtea Constituțională a stabilit limitele autonomiei regiunii găgăuze, blocând astfel mecanisme care permiteau grupării Șor să-și consolideze influența la Comrat. În același timp, un nou scandal de presupuse probleme de integritate vizează un deputat PAS, Alexandr Trubca, în contextul în care puterea caută un nou prim-ministru, după demisia Guvernului. Acestea sunt principalele evenimente ale săptămânii pe care le vom analiza în sinteza Veridica.
Ordinea publică, securitatea statului și alegerile țin de competența Chișinăului
Găgăuzia nu va mai poate participa la numirea șefilor poliției, subdiviziunii regionale a Serviciului de Informații și Securitate și Departamentului de Justiție. Nu va mai putea organiza independent alegerile din autonomie după ce Curtea Constituțională a invalidat mai multe prevederi din Legea privind statutul juridic special al regiunii, Legea privind activitatea poliției și statutul polițistului, precum și din Codul electoral, în urma unei sesizări depuse de Ministerul Justiției. Aceasta se pare că este cheia pentru blocajul regiunii găgăuze după ce, începând cu sfârșitul anului trecut, forțele conduse de Rusia în frunte cu Ilan Șor încearcă din răsputeri să organizeze un scrutin legislativ regional după legislația veche pentru a-și perpetua influența la Comrat.
Totul a pornit de la demersul Ministerului Justiției, care a cerut Curții Constituționale să stabilească dacă autonomia Găgăuziei poate avea un rol în numirea și revocarea unor funcționari din cadrul Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului de Informații și Securitate, precum și în organizarea alegerilor.
Astfel, în hotărârea pronunțată joi, Curtea Constituțională a subliniat că autonomia este garantată de Constituție, dar poate fi exercitată doar în limitele competențelor prevăzute de legea fundamentală. Judecătorii au reiterat că Republica Moldova este un stat unitar, cu un singur sistem al autorităților publice centrale, iar ordinea publică, securitatea statului și organizarea sistemului electoral reprezintă atribuții exclusive ale autorităților centrale și nu pot fi delegate autorităților autonomiei peste limitele stabilite de articolul 111 din Constituție – Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. Prin urmare, Curtea a anulat prevederile care permiteau autorităților din UTA Găgăuzia să participe la numirea unor funcționari din instituțiile naționale. Totodată, au fost declarate neconstituționale normele privind aprobarea componenței Consiliului Electoral Central al Găgăuziei și cele care permiteau reglementarea, prin acte locale, a unor aspecte ale alegerilor regionale. În consecință, scrutinurile din autonomie vor fi organizate de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. În consecință, această decizie a creat cadrul juridic necesar pentru a deblocara situația legate de organizarea alegerilor în regiune și pentru a elimina provocările organizate de gruparea Șor cu scopul de a-și perpetua influența în sudul Republicii Moldova.
Comratul: „Nu vom lăsa asta să treacă”
Cum era de așteptat, după decizia Curții Constituționale a urmat reacția exponentului grupării Șor. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, a criticat joi seară dur decizia Curții Constituționale, calificând-o drept o „ingerință politică”. El a acuzat Curtea că ar acționa în interesul PAS, a cerut demisia președintei Curții Constituționale, Domnica Manole, și a avertizat că hotărârea pune în pericol statutul autonom al Găgăuziei. Gaidarji a anunțat consultări cu deputații regionali și alte structuri locale pentru stabilirea unor acțiuni, declarând că „nu vom lăsa asta să treacă”. Valentin Gaidarji a fost ales președinte al Adunării Populare pe 3 iulie, el este fondatorul companiei „Zegor Grup”, implicată în construcția parcului GagauziyaLand, proiect asociat grupării lui Ilan Șor. Valentin Gaidarji este vicepreședinte al formațiunii PACE al lui Gheorghe Cavcaliuc și autorul unui proiect alternativ de regulament electoral pentru Găgăuzia, criticat de experți pentru că ar scoate procesul electoral din regiune de sub controlul autorităților naționale.
O presupusă problemă de integritate în cazul unui deputat PAS?
În această săptămână, s-a declanșat un nou scandal legat de o presupusă problemă de integritate în rândurile deputaților PAS. De data asta a intrat în colimatorul jurnaliștilor de investigație deputatul Alexandr Trubca. Pentru a preveni un nou scandal de genul Anastasiei Taburceanu, după spusele parlamentarului adresate jurnaliștilor de la TV8, acesta a ieșit în față înaintea publicării investigației și și-a pus în proțap toate afacerile pe care le-a pus pe roate în timpul mandatului de deputat. El a confirmat că și-a înființat o companie și a realizat investiții imobiliare de aproximativ 800.000 de euro în perioada în care exercita mandatul de parlamentar. Aceasta este doar partea relatată de Trubca, ceea ce bănuiește el că, probabil, știu jurnaliștii de la TV8. Trubca susține că banii provin din surse legale, că proiectele nu au avut legătură cu statul și că o parte din finanțare a fost asigurată de un prieten. El a ținut să sublinieze că desfășurarea unei activități economice este compatibilă cu funcția de deputat atât timp cât nu există conflicte de interese sau contracte cu instituțiile statului. Lipsa unor contracte cu statul nu elimină însă toate semnele de întrebare, iar eventuale decizii privind modificarea planului urbanistic din Trușeni în zona investițiilor ar putea ridica probleme de ordin etic. Deocamdată, în spațiul public sunt disponibile doar explicațiile deputatului, investigația jurnalistică nefiind încă publicată. Între timp, publicația newsmaker.md a dezvăluit că o firmă asociată fostului director al Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari, are o tranzacție comună cu QNA-Consulting SRL, compania lui Trubca care construiește un bloc de apartamente la Trușeni. Cele două firme au cumpărat un teren în aceiași localitate.
Consultări pentru desemnarea unui candidat la funcția de premier
După ce vinerea trecută Republica Moldova a rămas fără Guvern, pe fondul scandalurilor legate de probleme de integritate ale unor reprezentanți ai guvernării, salariilor exagerate ale funcționarilor de la unele instituții de stat și problemelor ce țin de gestionarea MoldATSA, Metalferos și Moldtelecom, guvernarea se află în proces de identificare a unui nou candidat la funcția de premier. Președinta Maia Sandu a anunțat consultări cu fracțiunile parlamentare pentru vineri și sâmbătă.
În spațiul public se vehiculează patru nume ale celor care ar putea prelua funcția de prim-ministru: Marcel Spatari, Eugen Osmochescu, Vasile Tofan și președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Igor Grosu a confirmat că toate candidaturile sunt analizate, iar decizia finală urmează să fie luată vineri.
